Afacerea banilor de zapada. Cine ia 100 de milioane de euro

La nivel national, 100 de milioane de euro sunt alocati de Ministerul Transporturilor (MT) pentru deszapezire si alte lucrari de intretinere a drumurilor, ce vor fi executate in iarna 2010-2011. Suma este comparabila cu cea cheltuita anul trecut si cu cea din sezonul rece 2008-2009, si se prevede ca va fi suplimentata, la 150 de milioane de euro, in cazul in care abundenta ninsorilor va depasi prognozele.

Au fost stabilite si standardele de costuri (valorile de referinta) pentru intretinerea drumurilor pe timpul iernii. Astfel, pentru drumurile incluse in nivelul I de viabilitate (autostrazi, drumuri cu 4 benzi de circulatie, drumuri cu 2 benzi care leaga Capitala de orasele resedinte de judet) standardul de cost este fixat la 4.509 euro/km pentru perioada 1 noiembrie – 31 martie. Pentru nivelul II de viabilitate (drumuri nationale din clasele tehnice III si IV, cu trafic intre 3.501-8.000 vehicule in 24 de ore), standardul de cost este de 3.688 euro/km, iar pentru nivelul III (restul drumurilor nationale care trebuie mentinute in stare de viabilitate) ar trebui achitati pana la 2.520 euro/km.

Lungimea retelei de drumuri din Romania este de aproape 200.000 de kilometri. Compania Nationala de si Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) are in administrare 263 km de autostrada si aproape 16.000 km de drumuri nationale.

Lucrarile de mantuiala – decontate prin lege
Pe de alta parte, este prevazuta si penalizarea firmelor care nu isi respecta angajamentele contractuale, avand intarzieri in interventii. Cu toate acestea, societatile de profil au inventat, deja, un model de ocolire a sanctiunilor. Adica, un model de incasare a banilor pentru activitatile pe care nu le-au prestat.

Astfel, se organizeaza licitatia pentru desemnarea prestatorului de servicii cu foarte putin timp inainte de inceperea sezonului rece. Se desemneaza castigatorul, iar firmele perdante contesta licitatia. Pana se pronunta judecatorii, incep ninsorile si drumurile trebuie deszapezite. Este solicitata firma care a castigat licitatia, dar fara a se incheia un contract, pentru ca nu exista, inca, baza legala (sentinta judecatoreasca care sa valideze rezultatul licitatiei). Firma se angajeaza, verbal, sa execute lucrarile. Dar nu le executa in termenii contractuali – mai exact, face treaba de mantuiala. Firesc, autoritatea refuza sa plateasca. Firma da in judecata autoritatea si castiga, invocand lipsa contractului in baza caruia trebuia sa presteze serviciile.

Acest sistem a fost aplicat, de pilda, la Maramures. Aici, firma Selina fost declarata castigatoarea licitatiei organizate de CJ, pentru deszapezirea drumurilor judetene pe 11 noiembrie, dar contractul nu a fost semnat decat marti, 28 decembrie, ca urmare a contestatiilor depuse de celelalte firme participante. Pe 26 noiembrie, Selina a fost amendata pentru necuratarea drumului spre statiunea Izvoare. Firma a reusit sa obtina anularea amenzii in instanta, magistratii motivandu-si decizia cu inexistenta unui contract incheiat intre Consiliul Judetean si Selina.

„Regele” Umbrarescu – in standardele de cost
Cu cei 4.300 de euro incasati pe kilometru de drum deszapezit si intretinut, firmele controlate de afaceristul bacauan Dorinel Umbrarescu se situeaza sub standardul maximal de cost stabilit de Ministerul Transporturilor. Grupul Spedition UMB SRL a incheiat cu CNADNR, in 2008 si 2009, contracte-cadrul cu valori de 19,6 milioane de lei, respectiv 27,4 milioane de lei plus TVA, pentru intretinerea pe timp de iarna a 3.143 de kilometri de drumuri nationale in Moldova (din totalul de 3.307 kilometri administrati de regionala CNADNR Iasi). Contractele expira in 2012, respectiv 2013.

In aceasta iarna, pentru un kilometru de drum national intretinut de Spedition UMB SRL se vor plati, in medie, 18.500 lei (4.300 euro). 58,2 milioane lei ar fi suma maxima de achitat societatilor lui Umbrarescu, in cazul unei ierni grele, ce ar presupune interventii pe toate sectoarele de drumuri.

Misterele Bucurestilor: 1 milion pe luna sau 400.000 pe toata iarna?
In Capitala de deszapezire se ocupa firmele care asigura si salubrizarea. Astfel, sectorul 1 este deszapezit de firma Romprest, sectorul 2 – de firma Supercom, sectorul 3 – de Rosal, in sectorul 4 zapada o da firma REBU, iar in sectorul 6 – societatea Urban. In aceasta iarna, de deszapezirea sectorului 5 s-a ocupat firma Romprest.

Reprezentantii firmelor isi ascund tarifele in spatele unor afirmatii ca „nu se poate estima” si chiar argumenteaza: „Un pret este daca strangi zapada si altul este daca o si transporti. Difera mult si substanta cu care se da pentru polei. Cea mai scumpa substanta este Ecotau. Nu mai stim cat costa din cauza ca o avem pe stoc. Calculele se fac in contabilitate”. Nici macar primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, nu pare sa stie cat ii costa datul zapezii pe bucuresteni. „Nu stiu cat costa, dar nu este o suma foarte mare”, declara Oprescu anul trecut.

Primaria sectorului1 sustine ca incepand cu luna decembrie 2009 si pana pe data de 10 februarie 2010 , pentru deszapezirea sectorului s-au cheltuit aproximativ 400.000 de euro. Costurile reprezinta actiunile de deszapezire a arterelor principale si a infrastructurii secundare si includ si materialele imprastiate impotriva inghetului.

Primaria sectorului2 ne-a transmis ca intr-o singura luna din iarna 2009-2010, pentru inlaturarea zapezii s-au cheltuit 3.200.552 de lei, echivalentul a aproximariv a aproximativ 800.000 de euro. Anul trecut, un reprezentant al firmei Urban a afirmat ca o luna de deszapezire costa sectorul 6 un milion de euro.

La mijlocul lunii iulie 2010, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a promis ca in aceasta iarna va da zapada doar cu o singura firma. El a explicat atunci ca doreste sa imparta Bucurestiul in patru zone, de la nord la sud si de la est la vest, sa le salubrizeze cu patru firme si sa dea zapada doar cu una. Consilierii municipali n-au fost de accord cu organizarea unei licitatii si lucrurile au ramas ca si in iarna trecuta.

Ancheta penala la New York impotriva sabotorilor deszapezirii
Procurorii locali si federali au declansat o ancheta penala pentru a stabili vinovatii de blocarea cvasitotala a circulatiei publice in New York, in urma furtunii de zapada din a doua zi de Craciun, informeaza businessweek.com.

Peste 600 de autobuze au ramas blocate in trafic, circulatia metroului oprita din pricina blocarii tronsoanelor aeriene, iar calatorii au ramas captivi in trei aeroporturi din New York, dupa una din cele mai abundente ninsori din istoria metropolei americane – in doar cateva ore, stratul de zapada ajungand la o jumatate de metru. Autoritatile locale au fost informate ca mai multi supervizori ai muncitorilor care ar fi trebuit sa lucreze la deszapezire, le-au cerut acestora sa… chiuleasca. Ca atare, muncitorii au fost vazuti stand chiar si cate 10 ore la taclale in fast-food-uri si cafenele.

Multi altii nici nu s-au prezentat la munca, anuntand ca sunt bolnavi. La sesizarea Primariei New York, care a demarat propria investigatie, prin departamentul de specialitate, procurorii au intrat pe fir si se pregatesc sa acuze mai multe persoane de conspiratie la inselatorie. Ancheta se afla, deocamdata, in faza audierilor de martori. gandul.info

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *