Schita de impartire a bugetului a fost prezentata in data de 22 noiembrie in Parlamentul European, cu aceasta ocazie fiind explicate de catre Jacques Barrot, comisarul european pentru Transport, motivatiile ce au stat la baza selectiei proiectelor. Potrivit lui Barrot, lansarea de catre Comisie a cererii de finantare in luna mai s-a soldat cu un paradox: statele membre au solicitat autoritatilor de la Bruxelles 11,5 miliarde de Euro, iar reprezentantii in Parlamentul European ai acelorasi state au fixat un buget de doar 5,3 miliarde de Euro pentru reteaua TEN-T.
Discrepanta dintre cererile de finantare si resursele bugetare a facut ca selectia proiectelor sa fie foarte dificila. „Am preferat sa concentram cea mai mare parte a fondurilor pentru cateva proiecte importante in loc sa impartim firimituri din buget la toate cererile primite“, a explicat Jacques Barrot. Comisarul a subliniat ca partea leului a revenit modalitatilor de transport cu cel mai mic impact asupra mediului - calea ferata (74,2%) si transportul fluvial (11,5%) - in timp ce proiectele de infrastructura rutiera au primit doar 2,7% din buget. Totodata, banii au fost alocati mai ales pentru proiecte transfrontaliere (56% din totalul bugetului), fiind considerata prioritara eliminarea barierelor in calea transportului peste granite.
Pentru Romania, optiunea de concentrare a fondurilor in directia finantarii catorva proiecte de mare anvergura a insemnat alocarea unei sume infime - 200.000 de Euro, nici macar a mia parte din bugetul total. Situatia este greu de explicat, din moment ce alte state din regiune au beneficiat de alocari importante. De exemplu, in domeniul proiectelor de infrastructura fluviala, statele riverane Dunarii (axa prioritara TEN-T nr.18 sau Coridorul Pan-European VII) au primit 108,42 milioane de Euro. Sume mari pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie au revenit Austriei (16,5 milioane de Euro pentru studii si 28 de milioane pentru lucrari pe sectorul Viena-Bratislava, plus 16,5 milioane pentru studii pe sectorul Straubing-Vilshofen) si Ungariei (4 milioane de Euro pentru studii). Doar doua cereri de finantare din partea Romaniei au fost acceptate, ambele fiind referitoare la porturile dunarene: „D. A. N. U. B. E. - Romanian Danube port infrastructure development“ si „Study for improving Romanian Danube ports“. Insa, aceste cereri sunt comasate, fiind alocata finantare doar pentru primul proiect, la un nivel mult sub cel al altor state din regiune. Vecinii bulgari au trei proiecte aprobate, in valoare de 3,65 milioane de Euro - investitii in terminale intermodale in Ruse si Plovdiv si in infrastructura feroviara pe ruta Varna-Ruse. Ungaria are si mai multe proiecte, cu o alocare totala de ordinul zecilor de milioane de Euro.
