I ntitulata „Lipsa de viziune a Guvernului in privinta sustinerii dezvoltarii infrastructurii de transport“, scrisoarea reprezinta un raspuns la declaratiile ministrului Transporturilor si Infrastructurii referitoare la Hotararea de Guvern privind disponibilizarea a 10.301 angajat i de la 14 companii din sectorul feroviar.
„Nu putem sa mergem pe un sistem feroviar care nemultumes te pe toata lumea si are un personal extrem de numeros, platit destul de bine si cu tot felul de facilitati. Atata vreme cat raman acolo, se infrupta din banii dumneavoastra. Adica, ei sunt bugetari si in momentul in care raman acolo si nu au suficient, nu platesc taxe, nu platesc impozite si nu platesc curentul, motorina. Nu putem merge inainte cu aceasta formula. Nu asta este drumul normal“, declarase Berceanu. Mai mult, intrebat daca disponibilizarile vor afecta transportul feroviar, ministrul a raspuns: „Da, va fi afectat, va functiona mult mai bine. Imi pare rau, dar aceasta este o realitate. Intodeauna cand intr-un loc este un personal excedentar, in afara ca sunt cheltuieli foarte mari, activitatea merge mai prost“.
In replica, AIF sustine ca aprecierile venite din partea ministrului Transporturilor si Infrastructurii cu privire la nivelul de acceptare al transportului feroviar de catre populat ie si companii, precum si cel al investitiilor in tehnologia noua, sunt in mare parte nefondate. Asociatia considera ca recentele concedieri din sectorul feroviar reprezinta o masura „probabil utila“ in vederea cresterii productivitatii si reducerii presiunilor financiare asupra bugetului companiilor feroviare de stat. Insa, AIF subliniaza ca sistemul feroviar este tratat cu neglijenta de catre autoritati de prea mult timp si atrage atentia ca prelungirea acestei politici va conduce treptat la pra- busirea sistemului feroviar romanesc in totalitate.
Neimplicarea statului a slsbit sistemul
AIF sustine ca, pe parcursul ultimelor doua decenii, Romania s-a plasat in afara curentului european de sprijinire a sistemului de transport public si al celui pe sina, acordand prioritate ridicata transportului motorizat individual. „Transformarea companiilor de cale ferata in societati comerciale pro-profit a constituit o scuza utila pentru a justifica lipsa de interes a statului asupra infrastructurii de transport feroviar.
Cel putin ultimii 10 ani au insemnat atat intarzierea proiectelor de investitii in infrastructura feroviara de interes national si local, cat si ignorarea necesitatilor de intretinere si reparatii atat la nivelul infrastructurii si al trenurilor (locomotive, vagoane, automotoare). Folosindu- se de scuza profitabilitatii si a autosustinerii financiare, Guvernul a cerut transportatorilor feroviari sa plateasca indirect toate datoriile statului fata de aceasta proprietate publica, in timp ce in sistemul de transport rutier, operatorii au un nivel de taxe mult mai scazut. Pe langa dezechilibrele financiare provocate de aceasta politica, infrastructura feroviara a fost obligata sa decada pana la prabusire, iar materialul rulant pentru calatori nu a fost modernizat la nivelul celui din Europa Centrala si Occidentala“, se arata in scrisoare.
Principalul efect: izolarea
Asociatia acuza izolarea feroviara a Giurgiului fata de Bucuresti (podul Gradistea este prabusit de cinci ani, iar aceasta sectiune feroviara asigura legatura interna- tionala a Romaniei pe relatia Rusia- Balcani) si iminenta izolarii Galatiului (tunelul de intrare in Galati risca sa se prabuseasca, ducand la izolarea unei alte resedinte de judet si important centru industrial din Romania). „De asemenea, podurile de pe calea ferata dintre Brasov si Sibiu sunt prabusite, provocand izolarea celor doua orase.
Tunelele de protectie impotriva caderilor de stanci de pe Valea Oltului nu sunt finantate, lucru ce determina intreruperea temporara a circulatiei pe relatia Muntenia-Transilvania. Lega- tura feroviara a Timisoarei de Bucures ti este o alta problema a deficient ei infrastructurii feroviare, intrucat, pe langa izolarea unui important spatiu urban, este intrerupta si circulatia pe Coridorul IV Pan European“, mentioneaza documentul transmis primului ministru si ministrului de resort.
O modalitate de transport fortats ss devins neatractivs
Lipsa de atractivitate a sistemului feroviar romanesc este pusa pe seama politicii statului de a restrange cat mai mult cu putinta sprijinul acordat unui sector recunoscut ca monopol natural de interes public: „Calea ferata nu este neatractiva, ci a fost fortata sa pozeze intr-o solutie de transport neatractiva numai pe teritoriul Romaniei. Ca dovada sunt marile investitii in companiile feroviare, facute de catre investitorii privati, atat la nivel european, cat si pe celelalte continente“.
Concluzia scrisorii o constituie necesitatea alocarii fondurilor pentru investitiile necesare, care ar permite sistemului feroviar romanesc sa se transforme dintr-o piedica, intr-un motor de crestere economica. „O astfel de noua viziune va permite atat firmelor private, cat si companiilor de stat sa pastreze si sa creeze in mod natural locuri de munca, sa genereze cresterea PIB si a veniturilor la bugetul statului“, conchide scrisoarea deschisa.
Investitiile in calea ferats, mai eficiente decat constructia de autostrszi
In sprijinul punctelor de vedere transmise de AIF reprezentantilor Guvernului vin rezultatele unui raport al Institutului pentru Studii privind Transporturile din cadrul Universitat ii Tehnice din Viena. Acesta arata ca investitiile statului in infrastructura de transport feroviar genereaza cu doua treimi mai multe locuri de munca decat cele in construct ia de autostrazi.
Autorii raportului argumenteaza ca, pentru un miliard de euro investit i, constructia de autostrazi genereaza aproximativ 10.000 de locuri de munca, in timp ce construct ia de eurogari genereaza aproximativ 17.400 locuri de munca. Daca aceeasi suma ar fi alocata unor investitii in infrastructura feroviara (inclusiv cai ferate de interes regional sau chiar sisteme de reducere a poluarii fonice) ar fi create 16.000 de locuri de munca. „La inceputul anilor 1950, construirea autostrazilor a creat intr-adevar multe locuri de munca.
Dar asta se intampla totusi acum mult timp. Astazi, caile ferate si transportul regional sunt adevara- tii castigatori“, a explicat cerceta- torul Reinhard Haller, unul dintre autorii raportului.
