Decizia de desfiintare a APDF a fost luata in urma angajamentului Executivului de a reduce cu 20% aparatul administrativ central, ministrul Radu Berceanu precizand ca vor fi restructurate sapte agentii, societati si companii din subordinea MTI, ceea ce ar determina eliminarea a 627 de posturi.
O decizie pripita
Danut Ofiteru, directorul general al APDF, a adus argumente impotriva deciziei de desfiintare a companiei pe care o conduce - in primul rand rezultatele financiare pozitive, iar in al doilea rand faptul ca majoritatea veniturilor sunt generate de numai trei porturi din zece - Bechet, Calarasi si Cernavoda. „I-am prezentat domnului ministru argumente de natura economica si juridica ce demonstreaza ca decizia de a desfiinta APDF este cel putin pripita. In primul rand, compania a inregistrat, atat in 2008, cat si in primul semestru din 2009, rezultate economice foarte bune si este in momentul de fata un contribuabil la bugetul de stat. In 2008, suma virata catre stat de la CN APDF a fost de 80 de miliarde de lei vechi, iar pe primul semestru din 2009, de peste 20 de miliarde lei vechi“, a declarat Danut Ofiteru.
Danut Ofiteru sustine ca eventuala decizie de trecere a porturilor in administrarea consiliilor locale ar conduce la pierderea unor investitii de peste 800 de milioane de lei. „Daca porturile ar fi preluate de consiliile locale, asta ar insemna disparitia lor. Sunt mai multe proiecte demarate de APDF cu fonduri europene, bani care fie ar trebui dati inapoi, fie n-ar mai fi acordati, pentru ca administratiile locale nu mai pot accesa banii respectivi, neavand acces la programele pe care au fost depuse proiectele“, a explicat directorul general al APDF.
Intre simplu si complicat
Desi decizia de desfiintare a APDF a fost criticata, masura ar fi benefica pentru eliminarea barierelor administrative in calea dezvoltarii transportului fluvial. Astfel, inca de anul trecut, intr-un studiu realizat in cadrul programului european NAIADES (Study on Administrative and Regulatory Barriers in the feld of Inland Waterway Transport - o inventariere a barierelor administrative si legislative in calea dezvoltarii transportului pe cai navigabile interioare si a posibilelor solutii pentru eliminarea acestora) numarul mult prea mare de autoritati competente in acest domeniu a fost una dintre problemele identificate in Romania. Potrivit studiului amintit, necesitatea de a relationa cu patru entitati - Administratia Canalelor Navigabile, Administratia Fluvala a Dunarii de Jos, Administratia Porturilor Dunarii Maritime si Administratia Porturilor Dunarii Fluviale - complica inutil activitatea transportatorilor fluviali pe teritoriul Romaniei.
Pe de alta parte, daca in acest context desfiintarea APDF ar fi aparent benefica, preluarea porturilor de catre consiliile locale ar insemna practic multiplicarea autoritatilor competente, fiind deci contraproductiva. In consecinta, problema trecerii porturilor in administrarea consiliilor locale va fi transata in urma unor analize serioase pentru fiecare caz in parte, la care vor contribui specialisti ai Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, respectiv Ministerului Finantelor Publice. „Consiliile locale trebuie sa fie capabile sa sustina cota de finantare a unor proiecte, sa asigure si despagubirea celor de la Fondul Proprietatea, plus plata domeniului privat al porturilor. Trebuie sa preia si toti angajatii si sa le asigure locurile de munca macar cinci ani“, a precizat Danut Ofiteru.
