Lipsurile majore - legaturi cu orasele si arii comerciale
Dintre cele noua aeroporturi analizate in cadrul studiului AT Kerney, doar „Henri Coanda“ (Otopeni) si „Stefan cel Mare“ (Suceava) beneficiaza de curse-naveta catre centrul orasului. In rest, calatorii care tranziteaza Romania au la dispozitie doar taxiurile, chiar daca majoritatea aeroporturilor sunt situate la o distanta mai mica de 5-6 kilometri de orasele pe care le deservesc. Dincolo de aceasta lipsa, studiul noteaza ca aeroporturile romanesti inca ofera potential de dezvoltare in ce priveste servicii conexe de tipul farmaciilor, agentiilor de turism sau magazinelor.
Astfel, la categoria magazine si restaurante, aeroportul „Henri Coanda“ sta cel mai bine, cu 25 de astfel de locatii, urmat la mare distanta de aeroportul „Mihail Kogalniceanu“ (Constanta), cu 6 locatii. La Otopeni, suprafata disponibila pentru magazine este de 1.250 de metri patrati, iar cea pentru restaurantelor si baruri de 1.637 metri patrati, fiind vorba despre un nivel similar cu Italia. Aeroportul „Stefan cel Mare“, desi are cel mai mic trafic de pasageri dintre aeroporturile analizate, are in incinta cinci magazine si restaurante, mai multe ca „Aurel Vlaicu“ (Baneasa) sau „Traian Vuia“ (Timisoara), care detin cate patru. Pe ultima pozitie in functie de acest criteriu se afla aeroportul din Arad, in incinta caruia functioneaza numai doua magazine.
Aerogarile mici, autonome inclusiv la finantare
Desi Bucurestiul deserveste 75% din traficul de pasageri autohton, potrivit studiului AT Kearney se situeaza cu mult in urma aeroporturilor din tarile vecine. Budapesta, spre exemplu, cumuleaza intr-un an la fel de multi pasageri cat toate orasele romanesti la un loc. In aceste conditii, sunt necesare investitii insemnate, insa sprijinul guvernamental va fi insignifiant: potrivit unei strategii a Ministerului Transporturilor si Infrastructurii (MTI), doar aerogarile profitabile, cu un trafic de peste 500.000 de pasageri pe an, vor fi sustinute in continuare de catre stat. Pe langa aceste aeroporturi mari, altele 11 vor capata autonomie regionala, urmand sa . Intre acestea se numara si aeroporturi ce deservesc zone cu important potential turistic. De exemplu „Mihail Kogalniceanu“, care nu este tranzitat de mai mult de 100.000 de pasageri pe an, sau aeroportul din Sibiu, al carui trafic se cifreaza la 150.000 de pasageri pe an.
Bucurestiul ia partea leului
Aeroporturile Otopeni si Baneasa, aflate in subordinea MTI si in plin proces de fuziune in urma avizului Guvernului dat in octombrie, beneficiaza, teoretic, de cea mai mare sustinere financiara. Totusi, proiectele majore anuntate de administratiile celor doua aeroporturi sunt sustinute din surse proprii. La sfarsitul acestui an, aeroportul „Henri Coanda“ va dispune de o capacitate de tranzit suplimentara, in urma unei investitii de 70 de milioane de euro intr-un nou terminal, dupa cum au anuntat, la sfarsitul lunii noiembrie, reprezentantii administratiei aeroportuare. „Prin inaugurarea acestui terminal, capacitatea anuala va fi ridicata la sase milioane de pasageri, fata de 4,5 milioane in prezent, iar capacitatea orara se va dubla de la 1.100 pasageri la 2.150 pasageri“, a declarat Tudor Jidav, directorul general al aeroportului. Investitia face parte din faza a treia de dezvoltare si modernizare a aeroportului, ce presupune lucrari in valoare de 150 de milioane de euro, finantate din surse proprii.
Aceasta faza a planului de modernizare mai cuprinde amenajarea unui terminal de sosiri internationale, pana in decembrie 2011, si extinderea terminalului de plecari internationale, avand ca termen de finalizare luna iunie a anului 2012. Pe de alta parte, MTI va investi in infrastructura de acces, cum ar fi conexiunea la autostrada Bucuresti-Ploiesti printr-un nou drum de acces, dupa cum a anuntat ministrul Radu Berceanu. Totodata, Berceanu a precizat ca se va incerca semnarea unui contract de inchiriere a spatiilor din apropierea aeroportului Baneasa, pentru „utilitati aeroportuare“. „La Baneasa se va incheia un contract prin care o zona cu cladiri va fi transformata in utilitati aeroportuare, pentru ca pasagerii sa aiba cat de cat un confort la nivelul anului 2010, pentru ca dupa parerea mea autogara arata ca in 1965“, a spus ministrul.
