Daca in septembrie anul trecut, IATA estima pierderi ale companiilor aeriene de 5,2 miliarde de dolari pentru anul 2008, iar pentru 2009 de 4,1 miliarde de dolari, in decembrie, cifrele au suferit usoare rectificari. Astfel, pentru 2008 estimarea pierderilor a fost revizuita la 5 miliarde de dolari, iar in acest an se preconizeaza ca in rubrica inrosita din bilant nu va fi trecuta o suma mai mare de 2,5 miliarde de dolari.
Potrivit estimarilor IATA, in acest an se vor inregistra scaderi de 3% in cazul transportului de pasageri, respectiv 5% pentru marfa. Raportat la anul trecut, evolutia traficului de marfa este mai ingrijoratoare: in timp ce transportul de pasageri a plusat cu 2% in 2008, la transportul de marfa se va inregistra a doua scadere anuala consecutiva. De altfel, directorul general al IATA, Giovanni Bisignani a tinut sa atraga atentia in mod special asupra reducerii traficului aerian de marfa, care implica bunuri cu o pondere valorica de 35% in comertul mondial: „Declinul de 7,9% din octombrie 2008 este un indiciu clar ca greul abia urmeaza pentru liniile aeriene. Ne confruntam cu cele mai potrivnice conditii de piata din ultimii 50 de ani“.
Impactul negativ al crizei este universal
Potrivit IATA, in acest an, toate pietele regionale, cu exceptia Americii de Nord, vor inregistra pierderi. Transportatorii aerieni din Asia-Pacific vor conduce in clasamentul rezultatelor negative cu 1,1 miliard de dolari, de doua ori mai mult fata de 2008. Acest rezultat dezamagitor este pus pe seama recesiunii din Japonia, cea mai mare piata din regiune, dar si a deteriorarii conditiilor din China si India, cele mai dinamice piete din Asia. In China, declinul este explicat prin prabusirea traficului de marfuri, resimtita tot mai mult pe masura ce exportatorii chinezi reusesc tot mai greu sa-si vânda produsele, iar in India, se estimeaza ca traficul va fi afectat nu doar de taxele mari si infrastructura insuficienta, ci si de impactul atentatelor de la Bombay.
Pentru piata europeana, se estimeaza pierderi de un miliard de dolari, de 10 ori mai mult decât in 2008, cauzele principale fiind recesiunea zonei euro si slabirea monedei comunitare.
Nici liniile aeriene din Orientul Mijlociu nu vor putea evita rezultatele negative, pierderile de 200 de milioane de euro fiind puse pe seama expansiunii flotelor intr-o perioada in care traficul scade, ceea ce ingreuneaza eforturile de a eficientiza activitatea si de a tine costurile sub control. Potrivit IATA, operatorii din America Latina vor contabiliza pierderi duble in acest an, cifrate la 200 de milioane de dolari, in principal din cauza scaderii cererii mondiale de materii prime provenite din aceasta regiune, ceea ce atrage temperarea cresterii puterii de cumparare a consumatorilor.
Perspectivele transportatorilor aerieni africani nu sunt mai bune, nivelul pierderilor fiind estimat la 300 de milioane de dolari pentru 2009, pe fondul competitiei acerbe la care sunt supusi.
Profit minuscul in America de Nord
Cea mai mare piata de transport aerian din lume va evita insa un bilant negativ, operatorii nord-americani fiind deja gata sa faca fata conditiilor dificile din acest an. IATA considera ca transportatorii aerieni din SUA sunt avantajati de contractele de aprovizionare cu combustibil pe termen scurt, care le permite sa speculeze din plin cotatiile nesperat de joase ale petrolului. In plus, aceste companii si-au restrâns capacitatea de transport, fiind mai bine pregatite sa faca fata scaderii cererii. Insa, chiar si cu aceste atuuri, operatorii din America de Nord vor obtine un profit infim, de 300 de milioane de dolari, adica doar un procent din cifra de afaceri. Dupa pierderile de 3,8 miliarde de dolari prognozate pentru 2008, chiar si aceasta bruma de profit este insa considerata remarcabila.
Aceste previziuni IATA au luat in calcul un pret mediu al petrolului de 60 de dolari/baril in 2009, iar o cotatie mult peste acest nivel ar putea da peste cap calculul optimist pentru operatorii americani, având in vedere ca factura pentru combustibil a transportatorilor aerieni este evaluata la atronomica suma de 142 de miliarde de dolari.
România, ferita de sincope
IATA a contabilizat in România vânzari de 416,7 milioane de euro anul trecut, in crestere cu 12% fata de 2007. Daca sunt pusi la socoteala si operatorii low-cost, incasarile operatorilor de transport aerian de pasageri din România au depasit pragul de 600 de milioane de dolari, dublu fata de 2005.
Totusi, piata locala nu a avut o evolutie total contrara tendintelor globale, ci s-a inscris in tendinta de descrestere in ultimul trimestru al anului. Astfel, daca la nivel global incasarile au inceput sa scada din septembrie, in România cresterea traficului si a vânzarilor de bilete a continuat si in octombrie, facând loc scaderilor abia in ultimele doua luni ale anului. Potrivit statisticilor IATA, in intervalul ianuarieseptembrie vânzarile erau cu 17% mai mari decât primele trei trimestre din 2007, in octombrie cresterea a fost de doar 7,37%, iar in lunile noiembrie si decembrie traficul a scazut cu 11,26%, respectiv 8,94% comparativ cu lunile similare din 2007.
Pentru 2009, estimarile sunt inca optimiste, nefind luat in calcul un picaj al pietei, ci doar o incetinire a ritmului de crestere.
Solutiile IATA: pace sociala si sprijin guvernamental
Eforturile companiilor aeriene de a reduce costurile au avut rezultate remarcabile in 2008: cheltuielile au scazut cu 13%, iar eficient a utilizarii combustibilului a fost imbunatat ita cu 19%. Totusi, IATA considera ca declinul abrupt al economiei globale a stirbit impactul acestor masuri, prioritare pentru 2009 fiind prevenirea unor turbulente sindicale si interventia hotarâta a statelor in cazul in care riscul de colaps creste necontrolat. „Sectorul e bolnav si va fi nevoie de masuri dincolo de aria de control a liniilor aeriene pentru a reveni la o activitate profitabila. Sindicatele trebuie sa inteleaga ca vor fi desfiint ate locuri de munca daca nu scad costurile, partenerii liniilor aeriene trebuie sa colaboreze pentru cresterea eficientei, iar guvernele trebuie sa elimine taxele nebune sti, sa rezolve problemele infrastructurii, sa acorde o mai mare libertate companiilor aeriene si sa reglementeze activitatea furnizorilor cu pozitie monopolista“, a incheiat Bisignani.
