“Trebuie sa se inteleaga ca nu este posibil sa construim autostrazi doar cu bani europeni. Nu sunt putini un miliard si ceva de euro de la UE pentru autostrazi, prevazuti in bugetul multianual 2007-2013, insa pentru unele proiecte este nevoie ca noi sa dam multi bani pentru cumpararea terenurilor, inainte sa inceapa constructia. Ca exemplu, daca un proiect de autostrada costa 100 de milioane de euro, UE aloca 85 de milioane si Romania 15 milioane. Dar la contributia Romaniei se adauga si despagubirile pentru exproprieri, care costa de doua ori mai mult decat autostrada“, a explicat Berceanu, care a estimat ca, in acest an, cu tot sprijinul european, vor fi finalizati 70-75 de kilometri de autostrada.
Autostrazi cu taxa, construite cu banii antreprenorilor
Pentru a suplini insuficienta resurselor financiare, MTI va promova un nou concept de finan- tare pentru autostrazi ce presupune degrevarea statului de cheltuielile cu lucrarile de construire a autostrazilor. Este vorba despre realizarea de por- tiuni „foarte complicate si foarte scumpe“ prin concesionarea lor catre consortii locale sau internationale interesate, „la pachet“ cu tronsoane de autostrada deja realizate, pe care le vor administra timp de 20 sau 25 de ani, in functie de oferte si de rezultatele licitatiilor ce vor fi organizate in acest sens.
Practic, noul concept de finantare presupune ca ministerul de resort nu va mai aloca bani pentru constructia tronsoanelor „foarte complicate si foarte scumpe“, finantarea urmand sa fie asigurata chiar de catre constructor, in schimbul dreptului de a administra portiunile noi de autostrada, precum si tronsoane deja deschise traficului. Berceanu a explicat ca antreprenorul care va primi in concesiune construirea centurii cu profil de autostrada a Bucurestiului va lua in administrare si autostrada Bucuresti-Constanta. In mod similar, concesionarul sectiunii Pitesti-Curtea de Arges ar putea administra si autostrada Bucure sti-Pitesti, iar concesionarul tronsonului Curtea de Arges-Sibiu ar putea primi dreptul de administrare a sectiunii de autostrada de la Sibiu la frontiera cu Ungaria.
Dreptul de administrare a tronsoanelor de autostrada deja construite presupune si posibilitatea de a percepe taxe de acces si de a incasa chirii pentru spatiile de servicii adiacente. Din sumele astfel colectate, concesionarul va recupera investitia initiala in acele tronsoane „foarte complicate si foarte scumpe“ pentru care statul nu are bani.
Concept nou, vechi de doi ani
Noul concept nu este chiar atat de nou: a fost propus de actualul ministru si pe finalul precedentului sau mandat, a fost preluat si de succesorul sau, Ludovic Orban, insa nu s-a concretizat deocamdata in contracte de concesiune semnate.
Noi sunt insa efectele declarate ale aplicarii acestui concept: daca in 2007 se intentiona ca sumele economisite prin semnarea contractelor de concesiune sa fie alocate pentru a construi alte tronsoane de autostrazi, astfel incat ritmul extinderii retelei sa creasca de la an la an, acum, Radu Berceanu a declarat ca se prevede dirijarea de fonduri suplimentare pentru modernizarea si intretinerea drumurilor nationale.
Pentru a evita tergiversarea aplicarii noului concept de finantare, fie din cauza discutiilor legate de oportunitatea concesionarii unui tronson de autostrada in detrimentul altuia, fie legate de reanalizarea unor proiecte si promovarea altora noi, specialistii MTI lucreaza la un plan national pentru autostrazi, care ar putea fi prezentat in cursul acestei luni. „Intentionam sa propunem un program de autostrazi, de fapt un plan national precum cel pentru educatie, care sa fie semnat si aprobat de catre toata lumea. Avem nevoie de intelegere nationala“, a mai declarat Berceanu.
