Curge Dunarea, curg si profiturile
In porturile Braila, Galati si Tulcea, administrate de APDM, traficul fluvial a scazut cu 40% fata de 2008 (la 7,6 milioane de tone), insa cel maritim a crescut cu 4% (la 2,18 milioane de tone). In discordanta cu declinul traficului, APDM a realizat o cifra de afaceri de 9,4 milioane de lei, adica 97% din veniturile estimate pentru 2009. Cheltuielile au scazut insa intr-o masura mai mare decat veniturile, asa incat APDM a mentionat in bilant un profit brut de 300.000 de lei. Administrarea porturilor situate in amonte pe Dunare a generat pentru APDF o cifra de afaceri de 18,8 milioane de lei, cu 5,6% mai mica decat in 2008, dar cu 17% mai mare decat in 2007. Pe fondul reducerii cheltuielilor, compania a raportat un profit net de 4,4 milioane de lei.
De departe, cea mai spectaculoasa performanta a fost obtinuta de AFDJ: majorarea veniturilor cu 6,85% fata de 2008, in special datorita incasarilor cu 28% mai mari din tarife de navigatie. Astfel, prestatiile de pilotaj pentru cele 1.248 nave maritime si fluvio-maritime au generat incasari de 6,75 milioane de lei, iar din tarifele de navigatie s-au incasat inca 14,9 milioane. Pe de alta parte, AFDJ a raportat realizarea programului de dragaj pe sectorul maritim al Dunarii (Bara Sulina si tronsonul cuprins intre milele maritime 72 si 74) in proportie de numai 92%, in timp ce programul de dragaj pe sectorul fluvial a fost realizat doar in proportie de 65% (lucrarile s-au concent r a t in punctele critice Borcea, Giurgeni- Vadu Oii, Albanesti, Seimeni si Capidava). Totusi, in ceea ce priveste imbunatatirea conditiilor de navigatie, obiectivele indelung anuntate par mai aproape de realizare odata cu inceperea lucrarilor intre Calarasi si Braila, in luna mai a anului trecut.
Investitiile n-au fost macinate de criza
Bilanturile celor trei administratii dunarene mentioneaza o lunga lista de investitii initiate sau chiar finalizate pe parcursul anului trecut. AFDJ a alocat 3,2 milioane de lei pentru complexul de administrare cai navigabile Giurgiu, insa efortul investitional principal a fost concentrate pe canalul Sulina, de-a lungul caruia au fost continuate lucrarile de aparari de maluri, pentru care exista finantari de aproximativ 32,5 milioane de lei, de la bugetul de stat si Banca Europeana pentru investitii, in proportii aproape egale. Alte fonduri au fost alocate pentru refacerea platformei farului de nord de sa gura canalului Sulina, dar si pentru reabilitarea pereului din zona portuara Galati. In cazul APDF, sumele alocate pentu investitii in primele zece luni ale anului trecut au fost ceva mai mici - 2,5 milioane de lei (1,7 milioane din surse proprii si 759.000 de lei din fonduri atrase).
Intre principalele investitii derulate s-au numarat realizarea unei rampe de acostare si a unui post de transformare pentru alimentarea cu energie electrica a portului Oltenita, lucrarile de alimentare cu apa a portului Calarasi-Chiciu, reabilitarea si modernizarea Garii Fluviale Giurgiu, dar si dotarea portului Moldova Veche cu un ponton de acostare. „Cu eforturi financiare si tehnice deosebite“, dupa cum se arata in comunicatul referitor la bilantul activitatii din 2009, APDM si-a concentrat eforturile in directia efectuarii lucrarilor de intretinere si de reparatii a infrastructurii portuare, de dragaj, de masuratori si semnalizare, de reparatii a mijloacelor fixe din dotare, astfel incat sa-si indeplineasca obiectul principal de activitate, respectiv asigurarea functionalitatii infrastructurii portuare din zona sa de activitate in vederea utilizarii acesteia de catre operatorii portuari si de catre operatorii de transport naval.
Cele trei companii sunt implicate si in diverse proiecte cu finantare europeana, avand ca scop reducerea impactului asupra mediului (preluarea deseurilor de la nave si de pe platformele portuare) sau imbunatatirea managementului traficului naval.
