Portul Constanta a fost vizitat luna trecuta de doi oficiali europeni care au dorit sa se informeze asupra facilitatilor oferite de Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime si sa sondeze disponibilitatea operatorilor economici din transportul naval pentru implicarea in proiectele de autostrazi maritime.
Valente de Oliveira, coordonatorul european al autostrazilor maritime, si Jose Anselmo, Administratorul Principal al TEN-T, s-au intalnit cu reprezentantii administratiei portuare, ai Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si ai comunitatii de afaceri din port. Cu prilejul acestei intalniri, au fost prezentate posibilitatile de finantare si sursele ce pot fi accesate pentru dezvoltarea unor rute de autostrazi maritime prin Marea Neagra.
Patru trasee prioritare
Comisia Europeana a introdus conceptul de autostrada maritima in Cartea Alba a Transporturilor publicata in 2001, subliniind faptul ca acestea sunt o alternativa reala a transportului pe uscat, pentru descongestionarea traficului rutier. Accentuand faptul ca „autostrazile maritime“ sunt „o alternativa reala a transportului pe uscat“, oficialii europeni au sustinut ca transportul intermodal furnizeaza o solutie prin combinarea diferitelor moduri de transport pentru o singura calatorie si prin utilizarea cea mai eficienta a infrastructurii disponibile, cu costuri generale reduse ale societatii. De-a lungul coastelor maritime ale UE, marea este o resursa pentru transportul bunurilor si persoanelor, neutilizata la capacitatea sa reala.
In urma definirii conceptului, s-au stabilit rute initiale pentru autostrazile maritime, iar la inceputul anului 2006 o delegatie a Ministerului Transporturilor din Romania a militat pentru constientizarea importantei portului Constanta in calitate de viitoare poarta de est a UE, in cadrul unei conferinte ministeriale pe tema autostrazilor maritime organizata la Ljubliana (Slovenia).
Demersul de acum trei ani nu a avut efectul scontat, Comisia Europeana stabilind ca prioritare vor fi patru autostrazi maritime, ale caror rute nu ajung in Marea Neagra. Astfel, pana anul viitor ar trebui sa devina functionale autostrazi maritime in Marea Baltica, Europa de Vest, Europa de Sud-Est si Europa de Sud-Vest.
Ruta baltica face legatura intre Lituania, Letonia si Estonia si statele din centrul si vestul Europei, traseul ajungand in Marea Nordului. Autostrada maritima a Europei de Vest leaga Portugalia si Spania de Marea Nordului si Marea Irlandei. Autostrada maritima a Europei de Sud-Est conecteaza Marea Adriatica de Marea Ionica si de estul Mediteranei, traseul incluzand si insula Cipru. Autostrada maritima a Europei de Sud-Vest asigura legaturi in Mediterana (intre Spania, Franta, Italia, Malta si statele din bazinul estic al acestei mari, prin conectarea cu autostrada maritima a Europei de Sud-Est). Doar pentru aceasta ultima autostrada s-au prevazut posibile conexiuni cu Marea Neagra.
Proceduri de finantare simplificate
Cu prilejul vizitei in cel mai mare port romanesc, oficialii europeni au prezentat posibilitatile de finantare si resursele ce pot fi accesate pentru dezvoltarea autostrazilor maritime. Astfel, proiectele menite sa transfere un volum important de marfa de pe sosele pe rute maritime scurte pot beneficia de granturi europene in cadrul programelor Marco Polo si TEN-T, pentru investitii in infrastructura necesara in porturi si hinterland, dar si pentru acoperirea costurilor operationale ale noilor servicii de transport, pentru un interval bine determinat.
Una dintre ideile subliniate de cei doi oficiali a fost posibilitatea de acordare a unor ajutoare de stat de catre autoritatile nationale pentru dezvoltarea mai rapida a autostrazilor maritime. Astfel, potrivit unei comunicari a Comisiei Europene datand din decembrie 2008, in cazul proiectelor selectate pentru acordarea de finantari comunitare in cadrul programelor Marco Polo si TEN-T, daca sumele acordate din bugetul UE nu sunt suficiente, beneficiarii pot primi bani si din bugetul statului membru.
Intrucat acest sprijin constituie un ajutor de stat, reglementat strict la nivel european (exista inclusiv linii directoare privind ajutorul de stat in domeniul transportului maritim), a fost necesara o clarificare din partea Executivului UE, care sa precizeze conditiile in care se pot acorda derogari pentru proiectele de autostrazi maritme.
In aceasta clarificare, se mentioneaza ca ajutorul de stat poate acoperi, timp de cinci ani, 35% din costurile operationale ale serviciilor de transport maritim pe rute scurte nou-infiintate si selectionate in cadrul programului Marco Polo, respectiv, timp de doi ani, 30% din investitiile initiale aferente proiectelor selectate in cadrul programului TEN-T.
