Evenimentul a inceput cu o trecere in revista a proiectelor autoritatilor din Romania si Bulgaria in domeniul infrastructurii, pentru toate modalitatile de transport. Secretarul de stat Septimiu Buzasu a schitat axele prioritare de investitii prevazute in cadrul Programului Operational Sectorial - Transport, iar Dimitar Savov, director in cadrul Ministerului transporturilor din Bulgaria a prezentat planuri nationale si regionale de investitii in cadrul retelelor trans-europene de transport TEN-T.
Obsesia celor trei P
Atat prezentarea secretarulu de stat roman, cat si cea a oficialului bulgar, au subliniat miza importanta pe care autoritatile din cele doua tari o acorda parteneriatelor publicprivate (PPP) pentru modernizarea sau extinderea infrastructurii. O deosebire demna de remarcat intre abordarile din cele doua state este aceea ca Bulgaria a inclus in strategia de dezvoltare a infrastructurii un numar mai mare de proiecte decat cel finantabil. Bulgarii au astfel o serie de proiecte prioritare, dublate de proiecte alternative, pe cand in Romania nu exista proiecte „de rezerva“.
Reprezentantii Bancii Europene pentru Investitii (BEI) au expus apoi istoricul implicarii acestei institutii financiare in acordarea de fonduri pentru infrastructura de transport din regiune. Ei au atras atentia ca, pe baza experientei acumulate in Romania inca din 1991, sectorul public a dovedit o capacitate limitata de implementare eficienta a proiectelor. „Parteneriatele public-private sunt vazute ca o arma secreta ce permite realizarea proiectelor de infrastructura intr-un timp foarte scurt. In realitate, nu e chiar asa de simplu: pateneriatele public-private sunt foarte greu de pus in practica. In orice caz mult mai greu decat daca se opteaza pentru atragerea finantarii de la o institutie de credit“, a atras atentia Goetz von Thadden, seful operatiunilor BEI in Romania.
Avertismentul a fost repetat si de catre Nick Allen, Partner Transactions Services in cadrul PricewaterhouseCoopers: „Parteneriatele public-private sunt complexe. Daca nu le faci de
15 ani sunt dificil de implementat. Acum cativa ani, ar fi fost util pentru Romania sa infiinteze o institutie specializata in derularea unor astfel de parteneriate, dar acum e prea tarziu“.
Informatizare accelerata in transport si logistica
Sectiunea dedicata prezentarii de noi tehnologii a fost dominata de sistemele de taxare electronica a accesului la infrastructura publica, gadgeturi pentru eficientizarea managementului flotei si sisteme informationale pentu eficientizarea activitatilor logistice.
Sistemele de taxare electronica au fost prezentate de doua companii austriece - EFKON AG si Kapsch TraffiCom AG, solutiile prezentate fiind utilizate in prezent in Austria si Germania, iar in perspectiva, posibil si in Olanda, Slovenia, Cehia si Slovacia. Desi inca nu se pune problema utilizarii unui asemenea sistem in Romania, avand in vedere avantajele prezentate, implementarea pe plan local a taxarii electronice ar face fericiti pe multi carausi nemultumiti ca sunt concurati neloial de operatori care „fenteaza“ sistemul rovinietei.
In cadrul sectiunii logistice a conferintei, Oracle a prezentat un sistem informational pentru eficientizarea managementului marfurilor, capabil sa gestioneze inclusiv contracte cu expeditorii, care promite o reducere a costurilor operationale cu 5%. Marc Paulissen, Country Manager Centrum Romania a descris un sistem asemanator utilizat de compania olandeza pe plan local, in primele depozite fara hartii din Romania. Paulissen a tinut sa-i tachineze pe cei ce prezentasera sistemele de taxare electronica, acuzandu-i ca din cauza unor asemenea inventii cresc costurile operatorilor de transport, nevoiti sa plateasca pentru autostrazile austriece si germane.
Ultima categorie de sisteme informatice integrate in transport a fost cea a echipamentelor pentru managementul flotelor oferite de Transics si Cefin Systems. Leo Daenen, Business Development Manager in cadrul Transics International a facut o pledoarie in favoarea acestor gadgeturi, mizand pe eliminarea furtului de combustibil, o meteahna de care soferii se dezvata greu. „Un sistem de management al flotei nu inseamna doar pozitionare, comunicare cu soferul si monitorizarea consumului. Bineinteles, e nevoie si de GPS, e nevoie si de comunicare cu soferii, pentru ca deja exista o criza si in curand vor fi multi indieni sau chinezi la volanul camioanelor din Romania, iar atunci comunicarea va fi cu adevarat o problema. Dar un adevarat sistem de management de flota integrat ofera mai mult decat aceste functii de baza, de la monitorizarea unitatii electronice de comanda a motorului si pana la transmisia de date in timp real intre vehicul si birou, la mii de kilometri distanta. De exemplu, o mare problema este creata de introducerea tahografului digital: compania de transport trebuie sa detina la sediu inregistrari de pe cardurile soferilor din ultimele 28 de zile de activitate, iar acest lucru este imposibil cand vehiculul efectueaza curse succesive fara sa se intoarca la firma. In astfel de situatii, este evidenta utilitatea transferului de date intre vehicul si birou“, a explicat managerul Transics.
* * *
Una peste alta, conferinta a oferit o privire de ansamblu asupra situatiei actuale in sectorul
transporturilor din Europa Centrala si de Est, aducand la un loc companii din noile state membre ale UE si experti din vechile state membre, pentru un util si necesar schimb de informatii.
