Din pacate, progresele inregistrate din iulie 2007, cand programul a primit unda verde de la Bruxelles, sunt minore: doar trei proiecte majore trimise spre aprobare la Comisia Europeana.
Andrei Vartolomei
Cu un buget de 4,6 miliarde de euro din fondul de coeziune si fondul european de dezvoltare regionala, plus 1,1 miliarde asigurati de partea romana, POS-T are ca scop general promovarea in Romania a unui sistem de transport durabil, care sa permita deplasarea rapida, eficienta si in conditii de siguranta, corespunzator standardelor europene.
Doua treimi din sumele alocate sunt destinate dezvoltarii axelor de transport ce fac parte din retelele trans-europene TEN-T, cu accent deosebit pe autostrazi si caile ferate, beneficiarii de prim rang fiind Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), respectiv Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA (CFR Infrastructura). Cele doua companii au depus proiecte ce pot atrage o finantare totala de circa 250 de milioane de euro prin POS-T, o suma extrem de mica fata de bugetul total.
De altfel, daca se insumeaza valoarea totala a proiectelor depuse de toti beneficiarii, rezulta o suma de circa 360 de milioane de euro, adica numai 6,31% din bugetul POS-T. Astfel, daca ritmul de depunere a proiectelor ramane la nivelul actual, in 2013 nu va fi absorbita nici macar o treime din suma oferita Romaniei de Comisia Europeana pentru finantarea POS-T. Din acest motiv, reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor (MEF) au avertizat ca este nevoie de eforturi mai mari din partea beneficiarilor.
„Actuala situatie de criza internationala duce in mod sigur la cresterea costurilor finantarilor externe. De aceea, principala sursa de finantare, cea prin fonduri europene, ramane singura viabila pentru sectorul transporturilor. Va trebui sa stim cum sa folosim mai bine aceste fonduri. O problema ar fi faptul ca, pe termen scurt si mediu, sursele de finantare depasesc cu mult tot ce s-a facut in ultimii 18 ani si pot depasi capacitatea de absorbtie. Deja CNADNR si CFR nu reusesc sa utilizeze decat partial fondurile alocate”, a subliniat in cadrul conferintei Eugen Teodorovici, secretar de stat in cadrul MEF.
Cele mai multe proiecte vizeaza reteaua rutiera
Portivit informatiilor furnizate de Autoritatea de Management (AM) a POS-T, de la aprobarea programului si pana la data de 7 noiembrie au fost inaintate 16 proiecte, dintre care doar doua au ajuns la faza de contractare.
Majoritatea proiectelor depuse la AM POS-T de catre viitorii beneficiari au un necesar de investitii mai mic de 50 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca pot fi aprobate pe plan local. Doar cinci proiecte majore (a caror valoare depa- seste 50 de milioane de euro) au fost inaintate, trei fiind deja transmise Comisiei Europene, unul fiind respins, iar altul in curs de evaluare la AM POS-T.
CNADNR s-a impus ca beneficiarul cel mai activ, cu opt proiecte depuse, dintre care patru cu o valoare de peste 50 de milioane de euro. Printre cele patru proiecte majore prezentate de CNADNR se numara constructia autostrazii Cernavoda-Constanta. Bugetul total al proiectului este de peste 413 milioane euro, din care 250 de milioane alocati din imprumutul BEI si 70 de milioane atrasi prin POS-T, diferenta fiind suportata de la bugetul de stat. Un alt proiect este construirea centurii rutiere a municipiului Constanta, bugetul total fiind de peste 191 milioane euro, din care 86 milioane euro alocati de BERD, peste 52 milioane euro prin POS-T si restul de la buget. Al treilea proiect prevede reabilitarea a 94,718 kilometri de drum, reabilitarea si construirea a 25 de poduri si 155 de podete si a unui pasaj. Bugetul total pentru aceste lucrari este de 145 de milioane de euro, din care 86 de milioane atrasi prin POS-T.
La polul opus, CFR Infrastructura a solicitat finantarea unui singur proiect, si acela cu o valoare infima - ceva mai mult de 300.000 de euro. Acest unic proiect Singurul proiect depus de catre CFR Infrastructura si aprobat de AM vizeaza elaborarea planurilor de actiune ale hartilor strategice de zgomot, pentru caile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 trenuri/zi. Potrivit directorului Directiei Programare din cadrul AM POS-T, Catalin Costache, se asteapta si depunerea unui proiect major, in valoare de 60 de milioane de euro, privind testarea echipamentelor ERTMS.
„In ceea ce priveste calea ferata, vom primi pana la sfarsitul anului cereri de finantare pentru proiecte privind reabilitarea de poduri si podete precum si pentru reabilitarea a cinci statii de cale ferata - Baia Mare, Satu Mare, Miercurea Ciuc, Targu Jiu si Targoviste. Insa majoritatea fondurilor atrase pentru infrastructura feroviara vor fi consumate in cadrul unui singur proiect major, cel privind reabilitarea si modernizarea caii ferate Brasov- Sighisoara-Simeria-Curtici”, a punctat Barna Tanczos, secretar de stat in Ministerul Transporturilor (MT).
Dintre ceilalti beneficiari ai fondurilor oferite prin POS-T, Administratia Porturilor Maritime (APM) Constanta s-a impus prin interesul sporit pentru atragerea fondurilor europene. APM a inaintat un proiect major privind prelungirea cu 1.050 de metri a digului de larg al portului Constanta, cu o valoarea de aproape 144 de milioane de euro, din care peste 83 milioane euro alocate prin POS-T. Alaturi de acest prim proiect, transmis deja Comisiei Europene pentru aprobare, AM POS-T evalueaza inca doua cereri de finantare din partea APM, vizand dezvoltarea capacitatii feroviare in zona fluvio-maritima a portului Constanta, respectiv realizarea unuii pod rutier peste canalul Dunare-Marea Neagra.
Eforturi pentru absorbtia banilor
Ce-i drept, faptul ca s-au depus putine proiecte este o consecinta a unor intarzieri in derularea POS-T: in 2007 s-a pierdut mai bine de jumatate de an pana cand programul a fost aprobat de Comisia Europeana si inca pe-atat cu organizarea structurilor de coordonare si definitivarea criteriilor de eligibilitate, a ghidurilor solicitantilor si altor documente fara de care nu se puteau redacta proiectele. In conditiile in care numarul si valoarea proiectelor pentru care s-a solicitat finan- tare sunt alarmant de mici dupa mai bine de un an de la aprobarea POS-T, pentru a atinge obiectivul absorbtiei integrale a banilor oferiti de Comisia Europeana, reprezentan tii MEF si cei ai Ministerului Transporturilor au prezentat si cateva solutii.
Pe de o parte, vor fi depuse eforturi pentru ca proiectele sa nu fie periclitate de o eventuala respingere la Bruxelles. „Incercam sa analizam fiecare propunere de proiect care ajunge la Autoritatea de Management, astfel incat versiunea finala depusa de beneficiar sa fie mai usor de accesat si sa nu intampine probleme procedurale”, a anuntat Barna Tanczos. Pe de alta parte, este prevazuta o reorganizare a unor structuri din companiile nationale, reprezentantii MEF sustinand ca, daca nu se schimba nimic, CNADNR si CFR Infrastructura nu vor reusi sa absoarba decat partial fondurile uriase ce le sunt rezervate, punct de vedere impartasit si de MT. „CNADNR s-a miscat mai bine pentru ca are deja manageri de proiect, o structura organizatorica schimbata. Si la CFR se va modifica organigrama“, a explicat Barna Tanczos.
Din punctul de vedere al MEF, ar trebui sa existe o abordare unitara a procedurilor de solicitare a fondurilor, asa incat pentru un proiect sa se poata obtine finantare prin POS-T, de la bugetul de stat, dar si din credite externe. „Din 2009, creditele externe nu vor mai fi alocate pentru anumite proiecte, ci vor finanta deficitul bugetar. Vom putea jongla cu aceste sume mult mai usor, de exemplu pentru a asigura cofinantarea proiectelor derulate prin POS-T, eliminand astfel riscul de intarziere a platilor“, a explicat Eugen Teodorovici.
Potrivit lui Barna Tanczos, intrucat din 2009 MT nu va mai contracta in mod direct credite externe, toate investitiile preconizate vor fi programate pentru finantare prin POS-T. Aceasta abordare, desi ar garanta intr-o mai mare masura absorbtia fondurilor europene, nu este agreata in totalitate de MEF. „Nu ar trebui sa repetam greselile Portugaliei, care a absorbit fondurile europene dar rezultatele au fost minore pentru ca s-au derulat proiecte cu impact economic redus.
Avem si exemplul Ungariei, care a derulat investitii in infrastructura de transport nesustenabile economic. Sunt mai importante efectele proiectelor decat numarul lor“, considera Eugen Teodorovici. In viziunea MEF, trebuie acordata o mai mare atentie parteneriatelor public-private, pana acum considerate ultima solutie de finantare. „Un proiect derulat printr-un parteneriat public-privat poate fi cu 17-20% mai ieftin decat daca este finantat de la buget sau din credite“, a incheiat secretarul de stat in MEF.
