Intarzierile la lucrarile de constructie a autostrazilor au fost puse de autoritati pe seama contestatiilor avansate in instantele judecatoresti de catre proprietarii terenurilor sau a constructiilor aflate in perimetrul viitoarelor autostrazi, si pentru care urmau sa primeasca despagubiri. Expertii au insa alte opinii, invocand drept motive deficiente la nivelul admininstratiei de stat. „Exista probleme majore, precum incapacitatea administrativa sau de utilizare a fondurilor europene si de la alte institutii financiare internationale“, a declarat recent Patrick Gelin, presedintele BRD, adaugand ca gestionarea defectuoasa a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii ar putea determina o iesire lenta din criza, in conditiile in care marja de manevra in finantele publice a fost inexistenta in trecut si este foarte redusa in prezent.
Bineinteles, finantele publice nu reprezinta unica sursa de finantare: Romania are la dispozitie, prin Programul Operational Sectorial Transport, fonduri nerambursabile de 4,7 miliarde de euro in perioada 2007-2013. Din acest total, pentru reteaua rutiera sunt destinate 1,5 miliarde de euro, la care se adauga contributia Romaniei de 300 milioane euro. Acesti bani ajung pentru a construi doar 200 km de autostrazi, extrem de putin fata de necesitati si chiar fata de planurile autoritatilor.
Noi guverne, noi promisiuni
Lucrarile la tronsonul de autostrada Bucuresti - Ploiesti pare a fi cele mai avansate, daca ar fi sa dam crezare ministrului de resort. Tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti, a carui valoare contractuala ajunge la aproximativ 100 milioane de euro, are o lungime de 42,5 km. Licitatia de constructie a fost castigata in 2006 de un consortiu format din firmele UMB Spedition, Pa &Co International, Euroconstruct Trading ‘98 si Com-Axa. Pe aceeasi ruta, lucrarile de largire a soselei de centura din zona vest a municipiului Ploiesti au inceput in noiembrie 2007, costurile fiind estimate la 30 de milioane de euro, fonduri alocate de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI). In urma efectuarii investitiei, drumul va avea patru benzi pe o distanta de 14 kilometri si cinci pasaje rutiere. Durata lucrarilor a fost estimata, in momentul demararii proiectului, la 23 de luni.
„Autostrada Bucuresti-Ploiesti va fi gata in iulie 2010, mai putin sapte kilometri, insa se va putea circula intre centura Bucuresti si cea a Ploiestiului. Problema este ca nu exista posibilitatea preluarii traficului de pe autostrada la intrarea in Bucuresti“, a spus Radu Berceanu. Insa, in conditiile actuale ale turbulentelor ce au marcat scena politica autohtona, ramane de vazut daca termenul anuntat va putea fi respectat.
Autostrada Bucuresti-Brasov, finalizata in cinci ani
Tronsonul Bucuresti-Ploiesti ar urma sa fie extins pana la Brasov, cu finantare din partea Bancii Europene pentru Investitii (BEI), iar finalizarea lucrarilor este programata peste cinci ani, potrivit estimarilor avansate de MTI.
„In cinci ani vom ajunge la Brasov pe autostrada, iar BEI ar putea finanta 50% din costul necesar constructiei a doua tronsoane, respectiv centura Ploiesti si Bucuresti-Ploiesti“, a declarat Radu Berceanu.
Atingerea acestui obiectiv depinde insa de constructia tronsonului de autostrada Comarnic - Brasov, atribuita consortiului format din companiile Vinci Concession, Aktor Concession, Vinci Construction Grand Projets si Aktor, acesta fiind primul contract de constructie prin concesiune a unui tronson de autostrada. Lucrarile la cei 58 de kilometri sunt considerate cele mai dificile de pe intreaga ruta Bucuresti - Brasov, avand in vedere ca sunt necesare 57 de poduri, pasaje si viaducte, realizate in asa fel incat sa fie posibila atingerea unor viteze cuprinse intre 80 si 120 de kilometri pe ora.
Potrivit Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), castigatorul licitatiei va proiecta si construi acest tronson in patru ani, iar apoi il va intretine timp de inca 26 de ani. Lucrarile ar trebui sa inceapa in februarie 2010, iar costurile pentru proiectare si constructie sunt estimate la circa un miliard de euro (fara TVA).
Proiectele pentru 2010, amenintate de lipsa cofinantarilor
Semne de intrebare legate de bunul mers al proiectelor descrise mai sus au aparut deja odata cu anuntul MTI cu privire la posibilitatea de a renunta la unele proiecte de infrastructura programate pentru anul 2010, in conditiile in care fondurile alocate de la bugetul de stat nu vor fi de cel putin 3,5% din PIB. In acest an, MTI a dispus de numai 1,5% din PIB, iar o crestere a alocarilor de peste doua pare o misiune imposibila.
De asemenea, daca Guvernul nu va asigura cofinantarea pentru imprumuturile BEI, dar si pentru fondurile nerambursabile de la Uniunea Europeana, Romania ar putea pierde sumele respective sau ar putea plati penalizari pentru nefolosirea fondurilor.
„Degeaba trecem in programele de guvernare si facem declaratii ca dorim sa facem autostrazi, daca nu punem si niste bani. Daca nu avem banii de cofinantare, degeaba lansam proiecte, pentru ca ajungem la o etapa cu acestea, dar nu le putem continua si astfel avem costuri suplimentare“, a sustinut Berceanu. Acesta a precizat ca MTI vrea sa obtina pentru anul viitor un buget de peste 19 miliarde de lei: „Am cerut cu 90% mai mult fata de bugetul din acest an“.
Ministrul a afirmat ca vrea sa majoreze anul viitor bugetele de investitii in mai multe sectoare. Astfel, propunerea pentru 2010 pentru transportul feroviar totalizeaza 3,7 miliarde de lei, dublul sumei aprobate initial in acest an, de 1,8 miliarde de lei. Totodata, pentru subventionarea transportului feroviar de pasageri, ministrul a afirmat ca doreste alocarea a 1,2 miliarde de lei, fata de 678 milioane de lei in acest an.
Cat priveste drumurile judetene, aproximativ doua miliarde de euro ar trebui alocate anul viitor pentru rebailitarea a circa 10.000 de km, la un cost estimat de 200.000 de euro/km de drum reabilitat, conform unui memorandum aprobat de Guvern.
Ministerul Finantelor analizeaza in prezent solutiile optime de finantare a acestui program de reabilitari, desi exista oferte din partea unor firme, pentru a participa la licitatii in regim credit-furnizor.
Conform statisticilor, din cei aproximativ 35.000 km de drumuri judetene existente, 25.000 km sunt drumuri de pamant, iar in jur de 9.000 km sunt drumuri pietruite. Din cei 30.000 km de drumuri de interes local, doar 5.900 km sunt asfaltati, iar restul dumurilor sunt pietruite si de pamant.
