Ecourile acestei conferinte se vor face probabil auzite mult timp de acum incolo, intrucat delegatii de la Bruxelles au auzit pe viu, chiar de la transportatori, ca in Romania nu se respecta perioadele de condus si odihna. Motiv foarte serios pentru a declansa o noua procedura de infringement (incalcare a tratatului de aderare) la adresa Romaniei, dupa cum a si avertizat chiar directorul adjunct al Directoratului General Transport si Energie din cadrul Comisiei Europene.
Manifestarea gazduita de Palatul Parlamentului in data de 28 septembrie a adus la aceeasi masa patronate, autoritati din Romania si reprezentanti ai Comisiei Europene, propunandu-si identificarea de solutii pentru rezolvarea unor probleme cu care se confrunta sectorul transporturilor.
O cale lunga spre prosperitate
Cu 430.000 de angajati, reprezentand aproximativ 5% din forta de munca, transporturile din Romania depind de un element deficitar la mai toate capitolele - infrastructura, coloana vertebrala a economiei, potrivit mesajului transmis de primul-ministru Calin Popescu Tariceanu participantilor la conferinta.
Prima parte a conferintei s-a axat pe problemele infrastructurii rutiere, iar pentru a ilustra stadiul actual al infrastructurii, UNPR a realizat o analiza care arata ca in ultimii 18 ani s-au construit in Romania doar 7 milimetri de autostrada pe cap de locuitor. „Dupa integrarea in Uniunea Europeana, problema infrastructurii a devenit o tema prioritara in Romania. O buna parte din fondurile care vin in Romania de la UE sunt destinate dezvoltarii infrastructurii. Romania are cea mai mica retea de drumuri si cele mai proaste linii de cale ferata, iar flota companiei Tarom este foarte saraca“, a sintetizat tema discutiilor presedintele UNPR, Marian Petre Milut.
„Suntem intr-un moment critic pentru transport: exista riscul ca infrastructura sa blocheze cresterea economica“, a punctat Ludovic Orban, ministrul de resort.
Semnal de alarma privind parteneriatele public-private
Dupa ce a atras atentia asupra faptului ca Romania trebuie sa absoarba o suma uriasa pentru dezvoltarea infrastructurii in urmatorii 6 ani, Zoltan Kazatsay, director general adjunct al Directoratului General Transport si Energie (DG TREN) din cadrul Comisiei Europene, a subliniat ca banii europeni trebuie sa fie cheltuiti intr-o maniera cat mai transparenta, pentru proiecte de buna calitate.
Totodata, reprezentantul DG TREN a tinut sa atraga atentia asupra planurilor autoritatilor romane, sugerand ca derularea unor proiecte ambitioase prin parteneriate public-
private nu ar fi o idee buna. „Multe guverne se gandesc la parteneriatele public-private ca la o solutie magica, dar nu este asa. Sectorul privat vrea sa investeasca in infrastructura, dar cu beneficii mai mari decat daca si-ar tine banii in banci. Parteneriatele public-private nu trebuie sa fie solutiile preferate, ci trebuie alese doar daca aduc avantaje fata de alte variante de finantare. Pentru infrastructura se pot gasi bani de la bugetul Uniunii, BEI, BERD sau alte institutii financiare internationale, chiar si de la investitori privati, dar cea mai mare parte a sumelor necesare trebuie suportata tot de bugetele nationale“, a explicat Zoltan Kazatsay.
Prea multa sinceritate cu nerespectarea timpilor de condus si odihna
Pentru imbunatatirea starii infrastructurii, Augustin Hagiu, presedintele Federatiei Operatorilor Romani de Transport (FORT), a propus cateva solutii: transformarea CNADNR in companie de intretinere si coordonare a infrastructurii rutiere, eliminarea acordarii de autorizatii speciale de transport la bunurile divizibile pentru depasirea maselor maxim autorizate; introducerea prin lege a obligativitatii furnizorului de a nu incarca transportatorul cu marfuri ce depasesc maximul autorizat pentru circulatia pe drumurile publice din Romania; constructia de platforme fixe de cantarire pe drumurile publice; dirijarea fondurilor acumulate din taxele de drum direct catre fondul de administrare al drumurilor fara sa mai fie gestionate de Ministerul de Finante; concesionarea sectoarelor de autostrada si a parcurilor aflate pe acestea unor firme private; eliminarea restrictiilor de circulatie impuse autovehiculelor comerciale pe drumurile europene din Romania.
Dincolo de problemele semnalate ministrului Transporturilor, sinceritatea presedintelui FORT a avut un efect nedorit odata ajunsa la urechile lui Zoltan Kazatsay informatia privind nerespectarea prevederilor europene legate de timpii de condus si odihna. „Am inceput verificarea utilizarii tahografelor si am constatat ca in noile state membre nu prea se respecta prevederile europene. Am auzit chiar de la dumneavoastra ca in Romania nu se respecta timpii de condus si odihna, ceea ce este foarte grav, indiferent daca este vorba despre concurenta neloiala sau despre lipsa parcarilor. Putem initia o procedura de infringement (incalcarea tratatului de aderare – n.r.) din acest motiv“, a avertizat reprezentantul DG TREN.
Daca nu-s drumuri, se zboara
Cea de-a doua parte a conferintei a fost dedicata transportului aerian, fiind prezentate planuri de dezvoltare ale aeroporturilor. „Analiza traficului pe aeroporturile din Romania arata ca aproximativ 64 la suta din aceasta activitate se deruleaza pe Aeroportul International Henri Coanda. In prezent, acest aeroport asigura tranzitul a patru milioane de persoane pe an, iar noi urmarim dezvoltarea capacitatii de transport la sase milioane de pasageri pe an pana in anul 2009. Ne propunem ca aeroporturile bucurestene sa devina centre de nivel european, cel din Timisoara sa capete rol de hub regional, iar alte 12 aeroporturi de importanta locala sa fie incluse in reteaua trans-europeana de transport“, a aratat Dan Iliescu, consilier al premierului Tariceanu.
In ceea ce priveste dezvoltarea retelei de transport aerian, participantii la conferinta au atras atentia ca in urmatorii 10-15 ani cererea pentru aceasta modalitate de transport se va dubla. Au fost semnalate si probleme ce tin de actuala lipsa a traficului pe anumite aeroporturi, intre care subventionarea aerodromurilor de catre ROMATSA (autoritatea romana de trafic aerian) prin prestarea de servicii fara ca acestea sa fie decontate.
In acest sens, conferinta a oferit solutii pentru asimilarea fondurilor europene, in vedere dezvoltarii infrastructurii aeriene pentru modernizarea aeroporturilor si a flotei aeriene. Totodata, presedintele UNPR a apreciat in final ca este necesar un plan de dezvoltare a aeroporturilor pentru zboruri de afaceri. „Exista interes pentru dezvoltarea unor aeroporturi de business in zona Tuzla si in zona Drajna-Fetesti“, a punctat Marian Petre Milut.
