Comisarul a venit in Romania pentru a discuta cu reprezentantii ministerului despre reevaluarea proiectelor prioritare de pe teritoriul Romaniei in perspectiva revizuirii axelor retelei de transport TEN-T (Trans-European Network Transport). Totodata, comisarul a prezentat initiativa de modificare a Directivei 38/2006 (Directiva „Eurovinieta“) privind taxarea operatorilor de transport (internalizarea costurilor externe), iar autoritatile romane au raportat stadiul proiectelor finantate din fonduri structurale.
Mai multe axe prioritare prin Romania
Comisia Europeana a anuntat ca, in 2010, va demara exercitiul de revizuire a axelor prioritare TEN-T, pentru perioada 2020-2030, iar procesul de consultare cu statele membre va incepe in anul 2008. Astfel, va fi posibila completarea retelei TEN-T pe teritoriul Romaniei si renuntarea la sectiuni considerate neprioritare. Propunerile de extindere sau restrangere a retelei aprobate la nivel national vor fi inaintate Comisiei Europene pentru a fi analizate. Deocamdata, autoritatile de la Bucuresti au propus doar extinderi de axe: prelungirea axei nord-sud Kaunas (Lituania)-Bialystok (Polonia) - Presov (Slovacia) - Debrecen (Ungaria) pe teritoriul Romaniei (catre Timisoara, Calafat, Bucuresti, respectiv Constanta), prelungirea liniei ferate de mare viteza Paris-Viena-Budapesta pana la Constanta (via Bucuresti) si prelungirea Coridorului Pan-European VII (Dunarea) cu o noua sectiune de cale navigabila, spre Bucuresti (canalul Dunare-Bucuresti).
Totodata, s-a readus in discutie si conectarea Romaniei la sistemul de management al traficului feroviar ERTMS, pentru transportul de marfa. Aceasta propunere, formulata printr-o scrisoare trimisa la Bruxelles anterior vizitei comisarului, presupune extinderea Coridorului E (Dresda-Praga-Budapesta), pana la Bucuresti si Constanta.
Avand in vedere interesul Comisiei Europene pentru realizarea proiectelor prioritare de infrastructura pe teritoriul Romaniei, in cadrul discutiilor au fost prezentate evolutiile proiectelor majore gestionate de autoritatile romane pe axele prioritare TEN-T. Reprezentantii Ministerului Transporturilor au expus situatia autostrazii Nadlac-Sibiu (parte a axei prioritare nr. 7, Patra-Atena-Sofia-Budapesta), stadiul proiectului de eliminare a strangularilor pe sectorul comun romano-bulgar al Dunarii (axa prioritara nr.18 - Dunarea) si evolutia lucrarilor la caile ferate Curtici-Brasov si Craiova-Calafat-Vidin (axa prioritara nr.22, Atena-Sofia-Budapesta-Viena-Praga-Nurnberg/Dresda).
Romania sustine revizuirea Directivei „Eurovinieta“
Barrot a accentuat necesitatea si importanta controversatei proceduri de internalizare a costurilor externe atribuite activitatii de transport, prin revizuirea Directivei 38/2006. Modificarea acestei directive este prevazuta pentru luna iunie a acestui an, iar Comisia are nevoie de sprijinul statelor membre, in conditiile in care organizatii ale transportatorilor (de exemplu, International Road Union) se opun internalizarii costurilor externe.
Potrivit secretarului de stat Antonel Tanase, Romania sustine modificarile dorite de Comisie. Ba mai mult, se pare ca ministerul a dorit sa aplice ad-literam Directiva 38, care prevede posibilitatea taxarii diferentiate a mijloacelor de transport. Niciun alt stat membru nu taxeaza mijloacele de transport in mod diferentiat, tocmai pentru ca exista o recomandare in acest sens din partea Comisiei.
Pe de alta parte, autoritatile romane s-au declarat in favoarea utilizarii mijloacelor de transport ecologice (de exemplu vehicule „verzi“, cu propulsie electrica, pentru distributia de marfuri) numai in conditiile subventionarii operatorilor de transport in cazul dotarii cu astfel de tehnologii. Si utilizarea biocarburantilor este aprobata cu rezerve, la Bucuresti fiind sustinuta ideea dezvoltarii de tehnologii pentru a crea a doua generatie de biocombustibili.
Constanta e prioritara, dar proiectele bat pasul pe loc
La Constanta, Barrot a declarat ca transportul maritim are o mare important a, pentru ca reprezinta 80% din transportul pe apa, si ca portul romanesc are o pozitie strategica, de mare insemnatate pentru Uniunea Europeana. El a insistat pe ideea modernizarii porturilor europene, ceea ce presupune imbunatatirea infrastructurii. Tot legat de transportul pe apa, dar si de problemele de mediu, Barrot s-a referit la pozitia Comisiei Europene in ceea ce priveste problema canalului Bastroe: „Comisia are intentia de ajuta guvernul roman. Am cerut Comisarului pentru mediu sa redacteze o scrisoare catre guvernul ucrainean, scrisoare ce va avea menirea sa aminteasca guvernului ucrainean ca exista probleme de mediu inconjurator serioase“.
Presedintele Traian Basescu a evidentiat in cadrul intrevederii cu oficialul european potentialul de dezvoltare si important a strategica a portului Constanta, ca poarta de intrare pentru comertul din Europa Centrala si de Est. In buna tradit ie a „razboiului palatelor“, Basescu nu a omis sa critice voalat Guvernul: „Ne bucura vizita dumneavoastra, pentru ca ea poate aduce clarificari pentru Guvernul Romaniei asupra prioritatilor“.
Seful statului a punctat si importanta utilizarii cat mai eficiente a fondurilor comunitare de care Romania urmeaza sa beneficieze pentru dezvoltarea infrastructurii. La acest capitol, reprezentantii ministerului de resort au raportat comisarului european stadiul proiectelor incluse in Programul Operational Sectorial - Transport. Astfel, oficialii romani au precizat ca in perioada decembrie 2007- ianuarie 2008 au fost elaborate proiectele tehnice pentru investitii in refacerea infrastructurii aeroportuare, extinderea capacitatii feroviare in portul Constanta si digul Constanta-Sud. Cat priveste inceperea efectiva a lucrarilor la proiectele incluse in POS-T, reprezentantii ministerului au sustinut ca fondurile comunitare vor fi cheltuite incepand din iulie 2008
In cadrul POS-T, bugetat cu 5,6 miliarde de euro pana in 2013, Romania a inclus urmatoarele obiective: patru sectoare de autostrada (Nadlac-Arad, Orastie-Sibiu, Timisoara-Lugoj si Lugoj-Deva, pentru care s-au prevazut 1,6 miliarde de euro), reabilitarea coridorului feroviar Curtici-Constanta (1,5 miliarde euro), 12 centuri rutiere in jurul marilor orase (32 de milioane de euro), reabilitarea a 22 de statii de cale ferata (90 de milioane de euro), dezvoltarea a 17 aeroporturi (65 de milioane de euro), construirea de terminale intermodale (circa 30 de milioane de euro) si lucrari portuare sau de imbunatatire a conditiilor de navigatie (peste 350 de milioane de euro dedicate sectorului naval).
