Cine este noul comisar?
In varsta de 50 de ani, Tajani a absolvit Dreptul si a activat in massmedia (a lucrat la radioteleviziunea publica din Italia si a coordonat redactia cotidianului de dreapta „Il Giornale“), iar in plan politic s-a remarcat prin postura de cofondator al partidului de centrudreapta Forza Italia si prin obtinerea unui mandat de deputat in Parlamentul European inca din 1994. In 2003, Tajani a devenit vicepresedinte al Partidului Popular European.
Accederea la functia de comisar este totusi umbrita de o rocada impusa de presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso: italianului i-a fost refuzata numirea in locul conationalului Frattini, la Justitie. Considerat un apropiat al premierului italian, Tajani nu a fost considerat omul cel mai potrivit pentru portofoliul Justitiei, stiute fiind problemele lui Silvio Berlusconi cu instantele din Italia. Asa s-a ajuns la schimbul de stafeta Barrot-Tajani.
Provocarea majora: scumpirea carburantilor
In primul sau discurs sustinut in fata europarlamentarilor la Strasbourg, in data de 16 iunie 2008, Tajani s-a concentrat asupra importantei unei politici de transport, fiind convins ca „fara o politica puternica in materie de transporturi, nu exista o Europa asociata“. „Din acest motiv, vreau sa promovez un transport competitiv si de calitate, sigur si durabil, intr-un cadru global. Pentru ca transportul este un vector fundamental pentru dezvoltarea economica si sociala, pentru dezvoltare si pentru utilizare. Strategia de la Lisabona marcheaza linia de urmat: un transport eficient si de calitate, la preturi accesibile, fondat pe infrastructuri care asigura coloana vertebrala a Europei“, a punctat noul comisar, care ramane fidel unei politici europene a transporturilor axata pe patru directii principale: mobilitatea, protectia cetatenilor si a mediului, inovatia si dimensiunea internationala.
La inceput de mandat, Tajani a remarcat ca problema de capatai cresterea continua a pretului carburantilor: „Astazi, ne confruntam cu o provocare majora: lupta impotriva schimbarii climatice si protejarea mediului intr-un context in care pretul petrolului este intr-o crestere continua. In aceste ultime zile, am fost pusi toti in situatia de a vedea efectele acestei cresteri pentru cetatenii nostri si pentru intreprinderi. Ma gandesc la manifestatiile pescarilor la Bruxelles si la grevele organizate de catre transportatori in intreaga Europa. Un prim pas a fost facut deja de catre Comisie pentru a gasi o solutie la aceasta problema, iar o comunicare in acest sens va fi prezentata pana la sfarsitul lunii. Dar nu este decat inceputul si sunt convins ca dezbaterea va continua pe acest subiect, caci trebuie facut mai mult!“.
Prima masura – internalizarea costurilor externe
Intre prioritatile enumerate de Tajani se numara dezvoltarea accelerata a retelelor de transport pan-europene TEN-T, adoptarea unui pachet de masuri pentru ecologizarea transporturilor, imbunatatirea sigurantei traficului rutier si a celui maritim, respectarea drepturilor pasagerilor, unificarea managementului traficului aerian si punerea in functiune a sistemului de pozitionare prin satelit Galileo.
In privinta ecologizarii transporturilor, noul comisar va promova chiar in aceasta luna o metodologie de internalizare a costurilor externe ale transporturilor (taxarea accesului la infrastructura in functie de toate costurile asociate, inclusiv poluarea, congestia traficului, accidentele etc), care ii va afecta in principal pe operatorii rutieri. „Politica transporturilor durabile va fi una dintre prioritatile mele. De aceea, voi prezenta, in data de 8 iulie, un pachet de masuri pentru un transport mai «verde». Este vorba despre o strategie si o metodologie pentru internalizarea costurilor externe, care vor fi valabile pentru toate modalitatile de transport. Vom propune, in acelasi timp, sa revizuim directiva «Eurovinieta» si vom anunta un proiect legislativ asupra transportului feroviar“, a precizat Tajani.
O alta masura cu potential impact negativ asupra transportului rutier, programata a fi adoptata anul viitor, vizeaza punerea la punct a legislatiei privind tahograful digital, pentru a impiedica frauda.
La capitolul infrastructura, comisarul a subliniat ca va incerca sa grabeasca derularea celor 30 de proiecte prioritare TEN-T, atat prin identificarea de surse suplimentare de finantare, cat si prin accelerarea lucrarilor propriu-zise.
Directiva pentru protectia infrastructurii critice
La inceputul lunii trecute, reprezentantii statelor membre au ajuns la un acord privind propunerea Comisiei Europene pentru o directiva asupra clasificarii Infrastructurii Critice Europene (ECI) precum si asupra evaluarii necesitatii de imbunatatire a protectiei acesteia. Pe baza acestei intelegeri, directiva va fi promovata pana la sfarsitul acestui an.
Acordul a fost parafat in data de 6 iunie, cu ocazia intrunirii Consiliului pentru Justitie si Afaceri Interne, menit sa duca la identificarea cailor de sporire a nivelului securitatii pentru toti cetatenii UE. „Infrastructura critica devine din ce in ce mai mult interdependenta, odata cu intensificarea globalizarii proceselor economice, tehnologice si sociale. Prin urmare, pagubele sau pierderea unei parti a infrastructurii intr-un stat membru poate avea mai multe efecte negative asupra altora sau asupra economiei europene ca intreg. Din aceasta cauza, o abordare la nivel unional completeaza si ofera o valoare adaugata programelor existente la nivel national pentru protect ia infrastructurii critice“, a explicat Jacques Barrot, vicepre sedinte al Comisiei.
Conceptul ECI se refera la acele elemente de infrastructura
a caror defectare sau distrugere ar putea avea efecte semnificative asupra a cel putin doua state membre ale UE, un exemplu fiind podul peste Dunare de la Giurgiu-Ruse. Directiva va stabili procedura de identificare si clasificare a infrastructurii critice europene (ECI), precum si o abordare comuna a nevoii de a imbunatati protectia unei asemenea infrastructuri si, nu in ultimul rand, de a contribui la protectia oamenilor. Reglementarea se va concentra asupra elementelor ECI din sectoarele de transport si energie si va fi revizuita dupa trei ani, pentru a evalua impactul si necesitatea de a include alte sectoare in domeniul de aplicare, printre altele sectorul Tehnologiei Informatiilor si Telecomunicatiilor.
Potrivit prevederilor din viitoarea directiva, fiecare operator de infrastructura critica europeana trebuie sa aiba un Plan de Securitate pentru Operatori (OSP) care sa cuprinda, printre altele, identificarea si evaluarea punctelor vulnerabile, a amenintarilor si a riscurilor, precum si alte informatii relevante furnizate de autoritatile statelor membre. Un ofiter de legatura pentru securitate va fi desemnat pentru facilitarea cooperarii si comunicarii cu autoritatile nationale relevante in materie de protectie a infrastructurilor critice. Din doi in doi ani, fiecare stat membru va transmite Comisiei informatii cu privire la amenintarile si riscurile intalnite in fiecare sector al infrastructurii critice europene. Pe baza acestor rapoarte, Comisia si Statele Membre vor examina daca vor fi luate in considerare masuri de protectie suplimentare la nivel UE.
