Oficialul european a prezentat prioritatile autoritatilor de la Bruxelles in directia promovarii si dezvoltarii transportului fluvial, referindu-se la programele NAIADES, Marco Polo si TEN-T si a indemnat autoritatile statelor membre sa conceapa planuri de masuri proprii avand acelasi scop, solicitand totodata reprezentantilor sectorului privat sa semnaleze problemele cu care se confrunta si sa propuna solutii. Scheele a precizat ca biroul pe care il conduce a analizat situatia traficului pe Dunare si concluziile nu au fost tocmai imbucuratoare, insa a subliniat ca exista sperante de mai bine.
RBT: Ati aratat ca statele membre ale UE ar trebui sa sprijine transportul fluvial prin programe complementare celor initiate de Comisia Europeana. Ce fac concret autoritatile de la Bruxelles si ce pot face suplimentar statele membre?
Jonathan Scheele: Comisia nu incearca doar sa coordoneze, ci si sa intervina direct cu sprijin financiar. Bugetul TEN-T poate acoperi pana la 20% din costurile unui proiect ce vizeaza navigatia fluviala, iar programul multianual TEN-T prevede finantari de circa 200 de milioane de euro pentru Dunare. Implementarea sistemelor de management ale traficului de tip River Information Services este un alt obiectiv al finantarilor TEN-T, iar prima cerere de proiecte pentru aceasta componenta este activa in acest moment.
Impulsul NAIADES, daca poate fi numit astfel, a fost preluat de cateva state membre care au organizat propriile programe de sprijin. Numai prin eforturi comune in directia dezvoltarii caii navigabile dunarene vom ajunge la progres economic in bazinul fluviului. Sa nu uitam ca, atunci cand avem in vedere cooperarea, trebuie sa privim dincolo de orizont, aspect important in cazul Dunarii: de cativa ani, Comisia dezbate cu vecinii balcanici ai Uniunii extinderea retelelor pan-europene de transport TEN-T, iar integrarea infrastructurii terestre cu transportul pe apa, prin Marea Neagra si pe Dunare, este un element crucial in aceste discutii. De aceea, am propus un tratat al transporturilor pentru Europa de Sud-Est, care sa faca referire la toate modalitatile de transport.
RBT: Recent, Slovacia si Cehia au primit unda verde de la Bruxelles pentru oferirea de subventii sau ajutoare de stat pentru transportul fluvial. Poate cere Romania acceptarea unor masuri similare de catre Comisie?
J.S.: Sunt multe modalitati de sprijinire a transportului fluvial. In mod clar, programele nationale tin de politici interne si, in contextul politicii de ansamblu a Uniunii, exista limite in privint a masurilor ce pot fi adoptate. Fiecare propunere trebuie sa fie examinata in particular, pe baza unor reguli complicate. Nu pretind ca as avea experienta in aceasta privinta... cunosc principiile de baza si stiu ca solicitarea Cehiei a fost analizata indelung la Bruxelles pana sa fie dat acordul final.
RBT: Se poate spune ca transportatorii fluviali romani ii subventioneaza pe cei din Cehia si Slovacia, avand in vedere ca acestia vor primi anumite sume din bugetul Uniunii?
J.S.: Nu! Aprobarea a vizat alocari de la bugetele nationale ale statelor respective...
RBT: Totusi, in programul de sprijin propus de Cehia, pentru intinerirea flotei exista o componenta de finantare din Fondul European de Dezvoltare Regionala. FEDR fiind o parte a bugetului UE, nu se ajunge la subventionare interstatala?
J.S.: Da, probabil ca, in parte, este vorba si despre astfel de finantari, dar in mod cert la un nivel foarte strict limitat. In mod normal, acesti bani nu pot fi directionati catre active mobile. Exista anumite posibilitati in acest sens, dar foarte restrictive. Este vorba despre posibilitati aflate inclusiv la dispozitia Romaniei, dar autoritatile nationale trebuie sa decida daca vor sa profite de acestea. Regulile pentru acordarea unor astfel de finantari sunt complexe si nu as putea sa dau un raspuns categoric „Da, puteti face asta“ sau „Nu puteti face asta“.
RBT: In prezent, proiectele vizand lucrari de imbunatatire a conditiilor de navigatie pe Dunare sunt blocate la Bruxelles de organizatii ecologiste. Ce se va intampla cu aceste proiecte?
J.S.: Ei bine, lucrurile nu stau chiar asa - nu este vorba despre un blocaj. Exista anumite ingrijorari si se cauta solutii sustenabile din punctul de vedere al protejarii mediului. Dorim ca aceste proiecte sa fie derulate.
RBT: Autoritatile romane s-au plans ca, in cadrul dezbaterilor publice privind proiectele cu finantare europeana de imbunatatire a conditiilor de navigatie pe Dunare nu s-au ridicat obiectii, insa a intervenit o opozitie la Bruxelles. Asa stau lucrurile?
J.S.: Acest punct de vedere reprezinta un mod prea simplist de abordare a problemei. Orice proiect cu finantare europeana trebuie sa respecte legislatia comunitara, inclusiv normele de mediu.
RBT: Sa intelegem deci ca au existat scapari in redactarea proiectelor de imbunatatire a conditiilor de navigatie?
J.S.: Cred ca s-au trecut cu vederea anumite aspecte in momentul intocmirii proiectelor, pentru ca nu au fost prevazute unele efecte ale lucrarilor de dragaj sau barare. Este vorba in primul rand despre migratia sturionilor, dar exista modalitati de rezolvare a acestei probleme. Ecosistemul poate fi protejat realizand un senal navigabil cu autodragare, ceea ce inseamna ca nu se construiesc baraje si ecluze... Sunt complicatii, solutii tehnice complicate, dar aceste complicatii nu atrag ideea abandonarii lucrarilor de imbunatatire a conditiilor de navigatie pe Dunare.
RBT: In cat timp vor fi deblocate proiectele?
J.S.: Nu sunt atat de implicat in deciziile privind aceste proiecte incat sa cunosc astfel de detalii, insa consider ca este fortata o concluzie de genul „Cei de la Bruxelles ne-au blocat!“. Sunt sigur ca se va depasi acest moment de incertitudine si blocaj aparent.
RBT: Dincolo de conditiile de navigatie, au fost identificate altfel de piedici in calea cresterii traficului fluvial?
J.S.: Navigatia pe Dunare ar trebui sa poata profita de dezvoltarea accelerata a pietelor din regiune. In acest moment, vedem cu totii cat de repede creste traficul containerizat in Constanta... Dar ce se intampla mai departe? Intra aceste containere pe canalul de langa terminal sau sunt incarcate pe camioane? Stim cu totii ca nimic nu este mai usor decat transportul rutier. In contrast, putine lucruri sunt mai complicate ca organizarea unui lant logistic cu o cat mai importanta componenta de transport pe apa. Insa, succesul transportului containerizat pe cai navigabile interioare in Nord-Vestul Europei dovedeste ca potentialele realizari merita efortul de a crea aceste lanturi logistice complexe. Totusi, in aceasta directie, mai sunt multe de facut, iar Comisia a initiat un studiu privind barierele legislative sau administrative in calea transportului fluvial. Pana la sfarsitul anului vom avea un „inventar al barierelor“ si vom putea cauta posibilitati de eliminare sau depasire ale acestora in cooperare cu toti cei implicati.
