Desi la dezbatere nu au luat parte tocmai reprezentantii Ministerului Transporturilor si ai CFR Infrastructura, reprezentantii industriei feroviare au analizat oportunitatea de transpunere in realitate a planurilor anuntate de ministrul Ludovic Orban privind construirea unei linii pentru garnituri TGV intre Budapesta, Bucuresti si Constanta. Discutiile au pornit de la o constatare sumbra: potrivit UIC, Romania nu figureaza pe harta marii viteze feroviare din Europa nici macar in 2025. In ton cu aceasta perspectiva deloc incurajatoare, majoritatea opiniilor au fost impotriva unui astfel de proiect, din cauza costurilor exorbitante. „Nu vrem ca din banii pe care ii dam pentru accesul la infrastructura feroviara sa se finanteze o linie de mare viteza, pentru ca nu ne intereseaza“, a subliniat Nicolae Ion Ciovica, Sef Departament Trafic Exploatare Feroviara in cadrul Rompetrol Logistics.
In final, s-a concluzionat ca, in cazul in care se doreste neaparat o ruta feroviara de mare viteza in Romania, va fi nevoie de o companie integrata si independenta, exclusiv pentru traficul de pasageri. Aceasta noua companie, pentru care s-a identificat si un potential nume („CFR Marea Viteza“) ar trebui sa raspunda de administrarea si mentenanta infrastructurii, fiind totodata operatorul garniturilor speciale cu viteza de peste 300 km/h.
Pe de alta parte, intrebati daca sunt pregatiti pentru „mica mare viteza“ preconizata a se atinge pe Coridorul IV Pan-European (Curtici-Constanta), operatorii feroviari privati de marfa au sustinut ca trenurile lor vor continua sa ruleze cu maxim 80 km/h, desi liniile vor suporta 160 km/h.
