Pasajul Mihai Bravu da startul strategiei de dezvoltare a Capitalei

Pe aceeasi tema • Relansarea agriculturii necesits dezvoltarea cu prioritate a infrastructurii si logisticii in zonele rurale • Jan Paul Olijslager, Project Manager Logistics in cadrul Holland International Distribution Council: Pentru Romania, solutiile multimodale sunt cheia dezvoltarii logisticii • FM Logistic isi axeaza dezvoltarea pe zona de Vest a tarii • Calea ferata, intre dezvoltare durabila si distrugere ireversibila • Dezvoltarea transporturilor, solutie pentru cresterea competitivitatii si modernizarea economiei romanesti

Stiri din transport • Airbagurile protejeaza rinichii in timpul accidentelor • Petrom a vandut activele de explorare din Rusia • RAR-ul romanesc, mai tare ca TUV-ul nemtesc • Autostrada Bucuresti - Constanta, prelungita pana la Varna ? • Vijelii in tara si in Bucuresti • Anca Boagiu: Avem proiecte de peste 5 miliarde de euro • Brasov: Parc industrial langa Aeroportul de la Ghimbav • Proteste ale soferilor la benzinariile din tara • Boagiu: O mie de kilometri de cale ferata vor fi inchisi si alti 4000 inchiriati operatorilor privati • Trafic intrerupt pe DN1, la Cluj

„Acest pasaj inchide inelul principal de circulatie, ceea ce va duce la cresterea vitezei de mers a autovehiculelor”, a declarat Oprescu in timpul vizitei pe santier.

La randul sau, Florian Burtescu, proiectantul lucrarii a precizat ca acest ansamblu de pasaje supraterane rezolva problema fluentei traficului dinspre Mihai Bravu si Berceni, pe calea Vacaresti. „Linia de tramvai se pastreaza la nivelul solului, aceasta fiind recent modernizata si, lateral acesteia, se realizeaza doua poduri paralele, cu o lungime de peste 700 m care traverseaza cele doua bulevarde de pe Splai si raul Dambovita. Podurile in rampa vor fi racordate la bulevardele existente”, a adaugat acesta.

Proiectul primarului, atacat in instanta de catre prefect
Primaria a realizat studii de trafic, sondaje de trafic, a prelucrat date socio-economice si, in urma raportului, a concluzionat ca se depaseste cu 20-40% capacitatea de circulatie in zona, in perioade scurte de timp (1-2 ore), lucru care impune demararea lucrarilor in regim de urgenta.

Pe de alta parte insa, prefectul Capitalei, Mihai Cristian Atanasoaiei, nu este de acord cu acest proiect, atacandu-l in instanta. Atanasoaie considera ca s-a incalcat legea pentru ca autorizatia de constructie emisa de PMB nu are la baza documentatia de urbanism – Plan de Urbanism Zonal (PUZ), iar autorizatia emisa in regim de urgenta nu se incadreaza in cadrul legislativ (Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii). Atanasoaie mai acuza ca acest lucru a permis emiterea autorizatiei de constructie fara PUZ si aviz de mediu si, in ultimul rand, nu s-a realizat exproprierea terenurilor care urmeaza sa fie afectate de proiect.

„Primaria trebuie sa obtina, in cel mai scurt timp, aprobarile necesare demararii, in concordanta cu legea, a lucrarilor la respectivul pasaj”, a declarat prefectul Mihai Cristian Atanasoaei.

Drept urmare, lucrarile ar fi trebuit oprite pana la pronuntarea definitiva a instantelor de judecata, insa Oprescu a declarat ca acestea „continua, iar pana in luna martie a anului 2012, acest proiect complex va fi gata”.

Indicatori tehnici
Proiectul presupune realizarea a doua pasaje rutiere supraterane  pe directia Inelului Principal de Circulatie (Soseaua Mihai Bravu, Calea Vacarestilor), cu cate doua benzi de circulatie pentru fiecare sens care vor incadra zona de tramvai existenta si mentinuta la sol de circa 6,5 metri latime. Cele doua pasaje rutiere vor supratraversa Splaiul Unirii - Raul Dambovita si intersectia Prelungirea Soselei Mihai Bravu cu Calea Vacarestilor.

Pasajele vor avea partea carosabila de noua metri pe toata lungimea, intrucat au fost eliminate trotuarele. Amprenta supratraversarii se suprapune peste latimea bulevardelor existente, fiind necesara executia unor completari rutiere si trotuare la nivelul terenului, lateral pasajelor noi (doua benzi pe sens si trotuare de minim 1,5 metri). Zona centrala a pasajului va avea o curba cu raza de 400 de metri, care va incadra liniile de tramvai.

Pentru diminuarea volumului de relocare sau deviere a lucrarilor utilitare extrem de extinse in zona, solutia aleasa consta in executia unei structuri centrale de deschidere de 90 de metri, care supratraverseza podul existent peste Dambovita si peste cele doua bulevarde de pe Splaiul Unirii, pentru care s-a ales solutia de structura pe arce si tablier metalic.

In urma licitatiei, lucrarile au fost atribuite celei mai mari companii de constructii din Romania, Romstrade, controlata de omul de afaceri Nelu Iordache.

Investitie amortizata in doi ani
Pasajul Mihai Bravu face parte din strategia de dezvoltare a Municipiului Bucuresti, care are in vedere prioritizarea circulatiei pe inelul principal al orasului. Mai exact, pe traseul Basarab - Nicolae Titulescu - Iancu de Hunedoara - Stefan cel Mare - Calea Vacaresti - Soseaua Oltenitei - Soseaua Viilor - Tudor Vladimirescu - Panduri - Vasile Milea. In toate intersectiile mari de pe acest traseu, PMB va face pasaje supraterane sau subterane, potrivit sefului Directiei de Transporturi din Primaria Capitalei, Ion Dedu.

Dupa finalizarea acestui proiect, soferii bucuresteni care vor circula pe aici vor economisi impreuna circa 50.000 de euro pe zi din combustibil, ceea ce inseamna ca investitia se va amortiza in doi ani, potrivit estimarilor facute de Ion Dedu.

"Pasajul poate prelua 2.000 de masini pe sens in fiecare ora. Sunt doua sensuri si, daca ar fi sa consideram un interval de circulatie de 12 ore pe zi, ne-ar da un trafic de aproximativ 50.000 de vehicule zilnic. Sa zicem ca, folosind pasajul, fiecare masina economiseste un litru de combustibil in fiecare zi, adica circa un euro. Intr-o luna ar rezulta economii de 1,5 milioane de euro. Acest lucru inseamna un total de cel putin 15 milioane de euro pe an", a declarat Ion Dedu.

Alcatuirea rampelor
•    Rampa Mihai Bravu: L= 178.50 m alcatuita din viaduct de acces  din beton precomprimat cu structura pe grinzi continue cu trei deschideri de 36.50 m, completate cu ziduri din beton armat la baza rampei.
•    Rampa Calea Vacpresti: L= 375.50 m alcatuita din viaduct de acces  din beton precomprimat cu structura pe grinzi continue cu noua deschideri de 1x29,40+8x36.50 m, completate cu ziduri din beton armat la baza rampei. Rampa Vacaresti supratraverseaza un sens giratoriu.
•    Lungimea totala a lucrarii (masurata in axul bulevardelor) este de: 178.50+90+375.50 = 644 m, cu o valoare totala de 28 de milioane de euro, cu TVA.