Potrivit IMO, navele maritime genereaza 2,7% din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera la nivel global. Fiind insa direct proportional cu volumul traficului maritim, nivelul actual al emisiilor sar putea dubla pana in 2050, odata cu intensificarea comertului mondial. Aceasta perspectiva nu este pe placul liderilor politici, europenii fiind cei mai vocali critici ai imobilitat ii IMO.
IMO trage de timp
„Problemele globale au nevoie de solutii globale. De aceea, sectorul maritim nu trebuie sa actioneze de o maniera fragmentata, ci ca un membru al comunitatii, cu rol clar in materializarea eforturilor de reducere a emisiilor“, a declarat Efthimios Mitropoulos, secretarul general al IMO, cu ocazia anuntarii constituirii grupului de lucru insarcinat cu identificarea solutiilor cerute de liderii europeni.
Printre solutiile luate in calcul se numara impunerea de taxe pentru combustibili sau infiintarea unei piete a certificatelor de carbon pentru sectorul naval, dupa modelul deja impus transportatorilor aerieni din Uniunea Europeana. Insa, inainte de a se ajunge la astfel de masuri, ar fi utile o serie de standarde de eficienta energetica, de a caror redactare se ocupa Comitetul pentru protectia mediului marin din cadrul IMO. Acest comitet a amanat finalizarea setului de standarde pentru navele nou construite, demonstrand astfel ca pasii IMO in directia impunerii unor masuri de depoluare sunt inca marcati de ezitari.
Febra plafonsrii emisiilor, o „boals“ europeans
Posibilitatea accizarii combustibililor navali a fost discutata in cadrul negocierilor de la Copenhaga pe tema reduceriii emisiilor cu efect de sera, insa, in cele din urma, acordul semnat in capitala Danemarcei nu a facut nicio referire la sectorul maritim. Inaionte de conferint a de la Copenhaga, mai multe state, in frunte cu Australia si Fran- ta, au cerut stabilirea unor tinte clare de reducere a emisiilor de CO2 pentru sectorul maritim.
Aceste solicitari s-au raliat amenintarilor reprezentantilor UE, care sunt hota rati sa actioneze pe cont propriu, dupa cum a explicat Jos Delbeke, directorul general adjunct al Directoratului General pentru Mediu din cadrul Comisiei Europene: „In lipsa unor solutii propuse de IMO, la sfar- situl anului viitor vom prezenta propriile noastre propuneri. Una dintre primele optiuni este sa instituim o schema de tip cap and trade, ca in cazul operatorilor aerieni“.
Amenintsri la adresa liberei competitii
Principalul obstacol in calea accepta rii unor tinte clare in ceea ce priveste reducerea emisiilor generate de sectorul maritim il constituie contradictiile dintre Conventia Cadru a ONU cu privire la schimba- rile climatice si misiunea IMO. In timp ce IMO militeaza pentru garantarea tratamentului egal pentru navele maritime, Conventia ONU prevede ca, din totalitatea costurilor asociate masurilor de plafonare a emisiilor, statele bogate sa suporte costuri o parte mai mare decat cele subdezvoltate.
Practic, in timp ce sectorul maritim ar accepta taxe pe combustibili daca acestea ar avea aceeasi valoare in orice port de pe glob, respectarea Conventiei ONU ar insemna ca taxele ar trebui sa fie mai mari in tarile bogate. IMO nu accepta ideea taxelor inegale, sustinand ca o astfel de situatie ar afecta libera concurenta, dar nici nu a propus vreo masura alternativa avand ca scop plafonarea cresterii emisiilor cu efect de sera generate de transportul naval. Tergiversarea poate sfarsi insa foarte prost pentru operatorii maritimi europeni, din moment ce rabdarea functionarilor de la Bruxelles pare sa se fi sfarsit.
