Podul Calafat-Vidin risca sa ramana neterminat Guvernele Romaniei si Bulgariei au solicitat Uniunii Europene extinderea pana la 31 decembrie 2011 a termenului in care cheltuielile aferente cofinantarii proiectelor derulate prin programul IPSA si fondul de coeziune sunt considerate eligibile. Motivul il constituie dificultatile legate de asigurarea cofinantarii proiectelor cu fonduri din bugetele nationale. „Consideram ca asigurarea acestei cofinantari consuma resurse si timp“, se arata in solicitarea inaintata Uniunii Europene de catre cele doua guverne.
Declaratia comuna se refera la proiectele aprobate in perioada 2000-2006, cu o valoare mai mare de 100 milioane euro. Desi valoarea totala a proiectelor nu a fost mentionata in declaratie, Rosen Plevneliev, ministrul bulgar al Dezvoltarii Regionale si Lucrarilor Publice, a declarat anul trecut ca Bulgaria ar putea fi obligata sa returneze la 1 ianuarie 2011 intre 500 si 700 de milioane de euro, pentru ca nu va putea finaliza o serie de proiecte inainte de termenele-limita pentru atragerea finantarilor acordate in cadrul programului ISPA. Daca autoritatile UE nu vor da curs solicitarii romano-bulgare, exista riscul sistarii unui proiect major, in valoare de 226 milioane de euro (din care 70 de milioane acordate prin programul ISPA): podul peste Dunare dintre Calafat si Vidin. Boiko Borisov, premierul bulgar, a explicat ca lucrarile la pod vor fi oprite in cazul in care Comisia Europeana nu accepta prelungirea termenului de finantare, astfel incat constructia sa poata fi incheiata pana in iunie 2011.
„Sunt insa optimist ca eforturile celor doua tari vor da rezultate la Bruxelles. Din punct de vedere politic, vom face tot ce este necesar pentru prelungirea finantarii“, a adaugat Borisov. Banii necheltuiti nu stavilesc propunerea de noi proiecte Desi Romania s-a dovedit a nu fi capabila sa absoarba fondurile europene dedicate investitiilor in infrastructura de transport decat intr-o mica masura, premierul Emil Boc nu a ezitat sa promoveze un proiect relativ nou, a carui valoare este de ordinul miliardelor de euro - calea ferata de mare viteza Budapesta- Bucuresti-Constanta, pe care Ungaria si Romania au convenit sa o construiasca in comun.
Aprobat in noiembrie 2007, intr-o sedinta comuna a guvernelor de la Bucuresti si Budapesta, acest proiect a fost readus in discutie de partea romana cu ocazia summitului tarilor dunarene organizat luna trecuta in capitala Ungariei. „Extinderea liniei de cale ferata de mare viteza care leaga inima Europei de sudestul continentului ar putea fi unul dintre proiectele majore ale Strategiei Dunarene. Ma refer la calea ferata Paris-Strasbourg-Bratislava, care trebuie extinsa catre Budapesta-Bucuresti-Constanta, ca o componenta in reteaua transeuropeana de transport“, a afirmat Boc. Deocamdata, proiectul caii ferate de mare viteza Budapesta -Bucuresti- Constanta nu are termene de incepere si finalizare si nici nu se cunosc costurile aferente, fostul ministru Ludovic Orban estimand ca ar putea fi necesare cateva miliarde de euro pentru a putea finaliza lucrarile pana in 2015.
Pe de alta parte, nici Strategia Dunarii nu are alocate fonduri europene dedicate, insa autoritatile celor opt state membre ale UE din bazinul fluviului pot finanta proiectele incluse in strategie cu sume alocate printr-o serie de programe europene menite sa contribuie la o mai buna coeziune regionala. Insa, avand in vedere ca in 2014 va fi disponibil un nou buget european multianual, proiectele propuse acum pot obtine finantari consistente in viitor. „Trebuie sa fim buni in strategii, dar sa fim la fel de buni si pentru punerea lor in practica. Trebuie sa facem o lista cu aceste proiecte, dar ele sa nu ramana doar pe o bucata de hartie.
De aceea, datoria noastra este ca, impreuna, sa punem in practica proiectele cele mai eficiente pentru cetatenii nostri“, a spus premierul Emil Boc in discursul adresat sefilor de guvern si reprezentantilor UE participanti la summitul tarilor dunarene.
