„Cu o densitate medie a drumurilor de numai 0,34 km/kmp, de patru ori mai mica decat a celorlalte state est europene si de 14 ori mai mica fata de nivelul inregistrat in tarile dezvoltate, Romania este foarte atractiva pentru investitorii din acest sector“, explica Iulian Circiumaru, consultant al companiei A.T. Kearney si autor al studiului. Atractivitatea pietei locale a crescut in mod semnificativ dupa ce Guvernul a anuntat ca va aloca in acest an 10 miliarde de euro pentru investitiile publice in infrastructura, la care se adauga 4,3 miliarde de euro pusi la dispozitia Romaniei de catre Uniunea Europeana.
Infrastructura moderna, abia peste un secol
Cu o rata anuala de crestere de 30% a cheltuielilor pentru infrastructura rutiera pana in 2012, Romania este cea mai dinamica piata din regiune, fiind urmata de Rusia si Slovacia, ale caror investitii vor spori cu 25%, respectiv 20% pe an. Totusi, in cazul Romaniei, rata mare de crestere se explica mai mult prin finantarea austera din ultimii ani. Astfel, in ultimii ani, a existat un mare decalaj intre ceea ce au promis politicienii si ceea ce s-a realizat cu adevarat. „Motivul nu a fost lipsa fondurilor sau a cererii pentru infrastructura din partea populatiei. Adevarul este ca Romania nu si-a facut temele in ceea ce priveste atragerea fondurilor europene si a investitiilor private“, sustine reprezentantul A.T. Kearney.
Din acest motiv, compania de consultanta considera ca investitiile in infrastructura rutiera ar trebui sa creasca si mai accelerat, in caz contrar fiind nevoie de foarte multi ani pentru a ajunge la stadiul de dezvoltare din vechile state membre ale UE. „Chiar daca investitiile Romaniei vor creste cu 30% pe an pana in 2012, iar cele ale Poloniei cu numai 11% pe an, trebuie tinut cont de faptul ca Polonia a cheltuit anul trecut de 4,5 ori mai multi bani pentru drumuri decat Romania. Decalajul dintre Romania si cele mai dezvoltate state membre ale UE este si mai mare, atat in ce priveste cheltuielile, cat si a stadiului actual de dezvoltare a infrastructurii. Daca mentine o rata anuala de crestere de 30% pentru investitiile in infrastructura, Romania va avea nevoie de 130 pana la 150 de ani pentru a ajunge la standardele din Europa de Vest“, a adaugat Iulian Circiumaru.
Prea putine parteneriate public-private
In ultimul timp, a fost o diferenta foarte mare intre ceea ce politicienii au zis ca vor realiza pentru infrastructura si ceea ce s-a facut efectiv, si acest fapt nu din cauza lipsei de fonduri sau a lipsei de cerere din partea populatiei pentru o mai buna infrastructura. Dupa cum a mentionat Iulian Circiumaru, autoritatile nu au fost in stare sa dezvolte si sa realizeze proiecte interesante si parteneriate public-private. Pe piete mature, cum ar fi Marea Britanie sau Franta, parteneriatele public-private reprezinta optiunea implicita de finantare pentru proiectele de infrastructura rutiera si alte utilitati. In Romania, insa, parteneriatele public-private sunt aproape inexistente. In timp ce patru mari jucatori europeni de pe scena constructiilor de drumuri cauta oportunitati de dezvoltare in Europa Centrala si de Est, din cele 51 de proiecte mari de infrastructura planificate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, doar pentru doua s-a prevazut finantatea prin concesiuni.
Progresele insuficiente penalizeaza atractivitatea
„In aceasta perioada de criza, fiecare stat incearca sa obtina o pozitie mai buna in cursa competitivitatii si in atragerea investitorilor straini. Unele companii isi revizuiesc strategiile si se gandesc la relocarea sediilor regionale, iar alte companii planuiesc chiar mutarea unor fabrici pentru a-si optimiza lanturile logistice si pentru a reduce costurile. Romania va fi atractiva pentru astfel de investitori straini numai daca investeste masiv in infrastructura. In plus fata de investitii suplimentare, trebuie ca infrastructura sa fie dezvoltata omogen. Altfel, resursele din Bucuresti si alte cateva orase, care au atras majoritatea investitiilor straine, risca sa fie prea scumpe, cum s-a si intamplat in ultimii ani. O astfel de situatie ar face ca investitorii sa caute oportunitati in alte tari“, a concluzionat Michael Weiss, vicepresedintele A.T. Kearney.
Atractivitatea Romaniei ca destinatie pentru relocare deja a scazut din cauza cresterii extrem de rapide a salariilor si a progreselor insuficiente la capitolul infrastructura. Astfel, daca acum trei ani Romania era pe locul 24 in clasamentul celor mai atractive destinatii pentru relocare, in ultima editie a indexului de incredere privind investitiile straine directe (Foreign Direct Investment Confidence Index) al A.T. Kearney nu se mai regaseste printre primele 25 de tari clasate.
