Anul trecut, angajatii din Uniunea Europeana au petrecut la serviciu, in medie, 1.740 de ore, adica 38,6 ore pe saptamana. Cele mai multe ore pe saptamana le-au petrecut la serviciu romanii - 41,8 ore, urmati de cehi, letoni si polonezi (cu cate 41,7 ore), in timp ce angajatii din Finlanda (39), Irlanda (38,9 ore), Belgia (38,6 ore) si Franta (38,5 ore) au inregistrat cele mai putine ore de munca.
Practic, romanii muncesc saptamanal cu 3,2 ore mai mult decat media europeana, iar diferenta dintre extreme - romani, respectiv francezi - este de 3,4 ore. Potrivit studiului, intr-un an, cei mai harnici cetateni ai Uniunii Europene muncesc 1.850 de ore, cu 100 de ore mai mult decat media orelor de lucru din Uniune si cu 200 peste media inregistrata in Germania. „Romanii, cel putin cei din Bucuresti, muncesc majoritatea zilei, ceea ce inseamna ca le ramane foarte putin timp pentru ei, pentru familie, pentru prieteni. Foarte putin timp pentru relaxare inseamna foarte mult stres acumulat, cresterea frustrarii si considerarea muncii ca o corvoada. Acest fapt va avea efecte foarte neplacute asupra eficientei: oamenii vor tinde sa gaseasca relaxarea in timpul programului de lucru. O boala sau un accident sunt rezultate inevitabile. Concluzionand, angajatii din Romania vor resimti, treptat, efectele situatiei actuale“, este de parere Sorin Dumitru, recruiter la APT Resources and Services.
In UE, numarul de ore de lucru se stabileste prin contractul colectiv de munca, coordonatorii studiului afirmand ca programul din tarile vestice a fost scurtat de la un an la altul, estimand de asemenea ca acelasi lucru se va intalni si la statele mai nou intrate in UE.
Munca multa, odihna putina
Pentru activitatea prestata, angajatii au beneficiat de concediu cu plata de 25,2 de zile (media celor 27 de state membre). Desi un angajat roman petrece la serviciu un timp mult peste media europeana (41,8 ore/saptamana), in privinta zilelor de concediu platite la care au dreptul angajatii, raportul se prezinta exact invers. Astfel, din topul europenilor muncitori, romanii au coborat in topul europenilor prost platiti: in Suedia angajatii isi pot lua anual 33 de zile de concediu de odihna, in Danemarca si Germania - 30 de zile, iar romanii beneficiaza doar de 21 de zile, urmati fiind de angajatii din Cipru si din Estonia, cu 20 de zile. „Exista companii in Romania care nu se limiteaza la numarul zilelor de concediu conform Codului Muncii. Astfel, acestea pot ajunge si la 23-25 zile pe an, fiind mai des intalnite la nivelul celor din top management“, sustine Mihaela Stoian, Managing Director in cadrul Asociatiei de Formare si Dezvoltare Personala (AFDP).
Se pare ca, potrivit studiului, cel mai mult se munceste in statele recent aderate la Uniunea Europeana, in timp ce francezii si germanii au cel mai mult timp liber: francezii muncesc doar 38,4 ore pe saptamana, adica cu doua ore sub media UE, iar germanii au cele mai multe zile libere, atat cele de concediu, cat si sarbatori legale, care cumulate ajung la 40,5 de zile pe an.
In privinta volumului de munca, toate tarile observate au de asemenea un maximum de ore zilnic, prevazut de lege. Acest maxim variaza in toata Europa: sase tari stipuleaza 13 ore, numai o tara 12,5 ore, trei mentioneaza 12 ore, cinci 10 ore, patru tari noua ore si opt ore in cazul a noua state. De exemplu, in Cipru, Irlanda, Italia si Marea Britanie nu este fixat clar un maximum de ore zilnic pentru salariati, cu exceptia celor care muncesc noaptea.
Romania, cu 10 ore, se incadreaza aproape de media europeana a timpului maxim de lucru, aceeasi limita fiind intanita si in cazul Austriei, Frantei, Luxemburgului si al Sloveniei. Cele noua tari in care se munceste cel mai putin pe saptamana sunt Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Polonia si Portugalia, limita fiind de opt ore.
„In majoritatea cazurilor, programul de opt ore pe zi al romanilor - fara pauza de masa - la care se adauga si cateva ore suplimentare, se justifica. Daca s-ar munci doar atunci cand nivelul de eficienta este maxim, ar ramane multe sarcini neefectuate, iar firma respectiva ar intra in scurt timp in faliment. Pe de alta parte, daca s-ar recurge la angajarea de personal care sa munceasca in doua schimburi, platit pentru program part-time, ar fi foarte greu, daca nu imposibil, ca angajatii respectivi sa se intretina. Din punctul de vedere al angajatului, un program redus inseamna mai putini bani, iar conditiile de viata ar impiedica alegerea unei astfel de variante. La nivelul unei firme, de asemenea, nu cred ca se poate face o schimbare. Singura schimbare cu bataie lunga ar fi la nivel de lege. Drumul pe care se indrepta Romania inainte de criza, adica acele cresteri salariale substantiale de la trimestru la trimestru, nu ar fi rezolvat problema. Nici plata orelor suplimentare nu ar face asta. A le da mai multi bani oamenilor nu-i scuteste de stres, mai ales ca perceptia muncii ca o corvoada va continua sa existe“, sustine Sorin Dumitru.
Cele mai mici salarii minime
Cu toate ca prin volumul de munca Romania este in fruntea clasamentului european, ca si in cazul zilelor libere, plata este la un nivel extrem de redus: salariul minim stabilit la inceputul acestui an echivala cu 153 euro, aproape cel mai mic cuantum din Uniunea Europeana. Biroul european de statistica Eurostat a scos la iveala aceasta realitate si a mai relevat ca bulgarii sunt cei mai prost platiti din blocul comunitar, salariul minim fiind cu 30 de euro mai mic decat in Romania. In acelasi timp, salariatii din Luxemburg obtin cel mai mare salariu minim lunar - 1.642 euro. Dupa luxemburghezi sunt mentionati irlandezii, cu un castig minim de 1.462 euro pe luna si belgienii cu 1.387 de euro.
De asemenea, referitor la salariul minim garantat prin lege, Romania a fost incadrata in ultima grupa (a treia) a statelor europene cu salarii minime mai mici de 400 de euro, impreuna cu alte noua tari recent aderate la UE (Lituania - 234 euro, Letonia - 254 euro, Ungaria - 270 euro, Estonia - 278 euro, Polonia - 281 euro, Slovacia - 296 euro, Cehia - 306 euro). Din cea de-a doua grupa fac parte Slovenia - 589 euro, Portugalia - 525 euro, Malta - 630 euro, Grecia - 681 euro si Spania - 728 euro. Statele in care salariile sunt cele mai mari (incadrate in prima grupa) sunt Franta - 1.371 euro, Olanda - 1.328 euro, Irlanda - 1.462 euro si Luxemburg 1.642 euro.
Eurostat a facut publice diferentele dintre state inclusiv tinand seama de Standardul Puterii de Cumparare (SPC). Astfel, in Luxemburg, o unitate SPC a fost stabilita la 413 euro pe luna, iar in Bulgaria, tara cu cel mai mic indice al puterii de cumparare, o unitate este egala cu 240 de euro pe luna.
„Imaginea romanilor de workaholici deriva si din faptul ca exista multe companii in care orele suplimentare reprezinta o necesitate. Cu toate acestea, unele platesc orele petrecute dupa program, altele, nu. De asemenea, si in ceea ce priveste rasplatirea orelor suplimentare exista diferente intre state. Desi unele companii nu isi platesc angajatii pentru activitatea in afara programului, salariatii nu reclama aceasta ilegalitate, gandindu-se ca astfel pot negocia zilele libere“, conchide Mihaela Stoian.
Numarul maxim de ore de munca zilnic, prevazut de lege, 2008
tara Maxim de ore
pe zi
Cyprus 13
Denmark 13
Ireland 13
Italy 13
Sweden 13
UK 13
Malta 12.5
Greece 12
Hungary 12
Netherlands 12
Austria 10
France 10
Luxembourg 10
Romania 10
Slovenia 10
Czech Republic 9
Norway 9
Slovakia 9
Spain 9
Belgium 8
Bulgaria 8
Estonia 8
Finland 8
Germany 8
Latvia 8
Lithuania 8
Poland 8
Portugal 8
