Impreuna cu Banca Europeana pentru Investitii, Comisia Europeana a pus in aplicare cateva initiative menite sa sprijine succesul parteneriatelor public-private. Intre aceste initiative se numara constituirea unui instrument de garantare al creditelor contractate pentru finantarea proiectelor de infrastructura ce fac parte din reteaua transeuropeana de transport si infiintarea unui centru european de expertiza in domeniul parteneriatelor public-private (European PPP Expertise Centre). Constituit in septembrie 2008, EPEC ofera sprijin in constituirea de grupuri de lucru specializate in implementarea parteneriatelor publicprivate si permite schimburi de experienta, bune practici si analize intre aceste grupuri de lucru constituite in statele membre. Din pacate, la nivelul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii nu exista un astfel de grup de lucru specializat strict in derularea parteneriatelor public-private, desi atat actualul cat si fostul ministru de resort au indicat aceasta solutie ca alternativa la derularea investitiilor cu finantare din alocatii bugetare sau credite bancare.
Actualul aparat birocratic este un obstacol
In cadrul discutiilor dintre autoritatile europene si reprezentant iii sectorului feroviar, delegatii organizatiilor Comunitatea Europeana a Cailor Ferate (Comunity of European Railway and Infrastructure Companies - CER) si Asociatia Administratorilor Europeni de Infrastructura (European Infrastructure Managers - EIM) au subliniat ca parteneriatele public-private ofera in mod cert oportunitatea unor solutii financiare inovative care pot mobiliza fonduri importante pentru proiecte de infrastructura. Pentru a valorifica aceasta oportunitate, companiile feroviare considera ca este importanta construirea unor legaturi de afaceri transparente si eficiente cu potentialii parteneri privati.
„Pentru a avea succes, parteneriatele public-private necesita o regandire a relatiilor dintre stat si piata, in asa fel incat sa fie oferite servicii axate pe nevoile clientilor in locul standardului serviciu public, mai degraba orientat spre deservirea unor interese ale autoritatilor“, a opinat Paul Guitink, consilier CER pentru Europa Centrala si de Est.
Reprezentantii companiilor private implicate deja in parteneriate cu autoritati publice din sectorul feroviar au punctat necesitatea unor structuri comerciale simplificate si a unui cadru contractual clar.
Parteneriatele pot reduce risipa
„Recurgerea la parteneriate public-private, in cadrul carora componenta privata se regaseste sub forma finantarii, poate genera economii pe care finantarea publica nu le incurajeaza in mod normal“, a punctat Dan Wolff, consilier politic principal in cadrul EIM, sugerand ca finantarea exclusiv din surse bugetare a infrastructurii feroviare permite risipirea banilor.
Confruntate cu disponibilitatea redusa a fondurilor statului, unii reprezentanti ai administratorilor infrastructurii feroviare membri ai CER, in special din statele centrale si est-europene, pregatesc deja modele de planuri de afaceri pentru parteneriate public-private, exemple in acest sens fiind Cehia, Polonia si Romania. Pe de alta parte, in Europa de Vest exista deja proiecte de acest gen in curs de derulare, ca exemple fiind mentionate initiativele Infrabel (imbunatatirea conexiunilor feroviare ale portului Anvers) si RFF (dezvoltarea axei Sud-Atlantice, care va permite scurtarea timpului necesar pentru parcurgerea rutei Paris-Bordeaux si va facilita legatura cu peninsula Iberica).
„Caile ferate sunt ferm angajate in promovarea parteneriatelor public-private. Acestea ar trebui sa detina un rol important in finantarea proiectelor de extindere si modernizare a retelei transeuropene de transport TEN-T, dar nu trebuie neglijata posibilitatea de a recurge la astfel de solutii de finantare in cazul activitatilor de cercetare si inovare“, a declarat Michael Robson, secretarul general al EIM.
