Amanarea la plata cu 12 luni a ratelor la creditele pentru intreprinderile mici si mijlocii viabile s-a dorit a fi reglementata de catre autoritati, insa ARB a lansat o contrapropunere, oferindu-se sa puna la dispozitia intreprinderilor mici si mijlocii care nu mai pot plati ratele la credite un set de scheme de restructurare a imprumuturilor care sa le ajute sa negocieze cu institutiile financiare o eventuala reducere sau amanare a ratelor.
O zecime din credite, deja restructurate
In urma discutiilor dintre membrii consiliului de administratie al ARB si reprezentantii Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, UNIMPRESA Romania, Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii, Uniunii Generale a Industriasilor din Romania - UGIR 1903 si ai Federatiei Patronale din Industria Usoara, comunitatea bancara s-a angajat sa puna la dispozitia mediului de afaceri informatii despre scheme, metode si tehnici de restructurare a creditelor acordate catre IMM, in cadrul unor intalniri periodice cu reprezentantii patronatelor.
ARB a optat practic pentru solutii individuale de restructurare a imprumuturilor, nu pentru un sistem aplicabil la nivelul intregii piete, similar celui adoptat recent in Italia pentru a proteja firmele in fata crizei. Reprezentantii bancilor au sustinut ca exista deja metode aplicabile pentru refinantare, rescadentare, reesalonare si amanare la plata a creditelor acordate, insa acestea nu sunt cunoscute de intreprinzatori.
In cadrul discutiilor dintre ARB si patronate, reprezentantii sistemului bancar au sustinut ca au tot interesul sa ajute companiile viabile sa traverseze perioada dificila de criza, explicand ca aproximativ 10% din cele 94,8 miliarde de lei reprezentand credite acordate companiilor au fost deja restructurate si ca acest procent va creste in perioada urmatoare.
Nu orice credit poate fi pasuit
Ce-i drept, solutiile indicate sunt aplicabile in functie de politica de risc a fiecarei banci, in conformitate cu prevederile normelor interne si procedurilor proprii de creditare, de politica de grup in materie si de situatia lichiditatii fiecarei institutii de credit in parte, precum si de situatia curenta a fiecarui agent economic care doreste sa apeleze la o astfel de facilitate. Prin urmare, nu toate companiile pot beneficia de restructurarea creditelor, ci numai clientii considerati de banci „eligibili“, adica acele firme care se confrunta cu dificultati temporare de plata, cauzate de evolutia adversa a mediului economic, dar a caror activitate poate fi redresata.
Pentru a decide asupra restructurarii unui credit, bancile iau in considerare evaluarea situatiei economice prezente si viitoare a beneficiarului respectivului imprumut, dar si o serie de alte aspecte: calitatea relatiei intre banca si client (accesul la informatii), gradul in care actionarii sunt implicati in afacere, litigiile in curs (in calitate de debitor/creditor), actiunile celorlalti creditori (de exemplu, daca sumele datorate/restante altor creditori pot fi rescadentate sau platite intr-un termen agreat).
Nenumarate forme pentru colacul de salvare bancar
Principalele forme de restructurare practicate de banci sunt reactivarea, reesalonarea, rescadentarea si restructurarea creditelor.
Reactivarea consta in transformarea unei facilitati de credit revolving restanta intr-o facilitate curenta, in timp ce reesalonarea se refera la plata soldului dincolo de scadenta initiala a imprumutului.
Rescadentarea consta in acordarea unei perioade de gratie, respectiv amanarea la plata a principalului, total sau partial, insa in cadrul scadentei initiale a imprumutului si se aplica, in general, la creditele pe termen scurt.
In fine, restructurarea presupune reesalonarea la plata a soldului dincolo de scadenta initiala a imprumutului, concomitent cu amanarea la plata.
Bineinteles, apelarea la astfel de solutii presupune suportarea unor costuri de catre solicitant: de obicei, se aplica un comision (de exemplu, de 0,5%) la valoarea restructurata a creditului.
