Eforturile Bruxellesului de a dezvolta transportul feroviar de marfa in detrimentul traficului rutier sunt subminate de dificultati cauzate de starea infrastructurii in noile state membre ale UE. Aceasta este una dintre concluziile raportarilor oficialilor europeni delegati sa supravegheze bunul mers al proiectelor europene din cuprinsul retelei TEN-T (Trans-European Network Transport), transmise la inceputul lunii trecute comisarului european pentru Transport, Jacques Barrot.
Raportarile fac referire la sase coridoare feroviare destinate trenurilor de marfa de mare viteza, pentru care sunt prevazute investitii de zeci de miliarde de Euro pana in 2013:
• Rotterdam-Genova (A)
• Stockholm-Napoli (B)
• Anvers-Basel-Lyon (C)
• Valencia-Lyon-Ljubljana-Budapesta (D)
• Dresda-Praga-Budapesta (E)
• Duisburg-Berlin-Varsovia (F)
Niciun astfel de coridor nu traverseaza Romania, dar autoritatile de la Bucuresti au solicitat extinderea axei E (Dresda-Praga-Budapesta) pana la Constanta, via Curtici si Bucuresti. Statele deja implicate in realizarea acestui coridor - Germania, Cehia, Austria, Slovacia si Ungaria au semnat inca din luna mai un acord de cooperare, fiind asteptata acum o decizie privind cooptarea Romaniei.
Este inca prematura o cuantificare a sanselor Romaniei de a fi inclusa in acest proiect, insa probabil ca eforturile partii romane vor fi sustinute, avand in vedere ca se preconizeaza preluarea a miliarde de tone-km pe aceste coridoare feroviare, degrevand astfel traseele rutiere supraaglomerate. Totusi, pana la atingerea unor astfel de rezultate, ar fi necesara depasirea unor probleme aparent insurmontabile, semnalate in rapoartele transmise comisarului Barrot. Intre acestea, cea mai grava este scaderea vitezelor de deplasare a trenurilor de-a lungul coridoarelor, de la vest la est: de la 250-300 km/h in Franta sau Germania, trenurile vor frana la 120 km/h in Slovenia sau Ungaria. Asta in ciuda cheltuielilor uriase - 3 miliarde de Euro numai pentru Slovenia - preconizate pentru reabilitarea infrastructurii feroviare in noile state membre ale UE.
In Romania, vitezele ar putea fi si mai mici, chiar daca se va reusi reabilitarea infrastructurii pe ruta Curtici-Constanta pana in 2013. Dupa cum a explicat chiar Constantin Manea, directorul general al CFR SA (Infrastructura), lucrarile deja incepute, cauzatoare de restrictii de viteza si draconice alocari de trase, nu presupun construirea de linii noi. Iar asta inseamna ca, odata finalizata reabilitarea, traversarea zonei montane (pe valea Prahovei) se va face cu restrictii de viteza de 80-100 km/h. In aceste conditii, intarzierea includerii Romaniei pe una dintre axele feroviare de mare viteza poate fi considerata benefica: ar fi timp pentru o reanalizare a strategiei de investitii, asa incat sa poata fi asigurata o viteza de circulatie sporita, mai aproape de cea prevazuta in statele vestice.
