Prima pagina
Ghid de afaceri
Agenda RBT
Abonament RBT
Citeste
Publicitate
Contact

Meniu
Stiri
Arhiva stiri
Curs valutar
Distante rutiere
Cotele apelor romanesti
Cotele apelor straine
Tendinta apelor Dunarii
Conditii de livrare Incoterms
Resurse utile
Firme de transport
Arhiva newsletter

Newsletter
Nume:
Adresa email:

Editia curenta
Actualitate
Aerian
Asigurari
Companii
Eco
Editorial
English review
Feroviar
Finantari
Fiscal
Integrare europeana
Intermodal
Interviu
Naval
Opinii
Reglementari
Resurse umane
Rutier
Tehnic
Tendinte
Util
Arhiva articole









Volatilitatea navlurilor se va mentine si in 2010

RBT editia nr. 40/Februarie 2010 Articol adaugata la, 17 Februarie 2010 ( Lucian Ionescu )
Afisari: 631

Volatilitatea navlurilor se va mentine si in 2010
 

Pe aceeasi tema


Start pentru Marco Polo 2010
START FOR MARCO POLO 2010
Siguranta locului de munca, motivatia de capatai in 2010
Companiile si bancherii mizeaza pe dezghetarea creditarii in 2010
Noile norme RCA penalizeaza soferii imprudenti
Scania`s R Series - international truck of the year 2010

Stiri din transport


Constructorul suedez de camioane Scania a anuntat ca analizeaza impreuna cu grupul german MAN posibilitatea unei fuziuni.
Angajati ai Aeroportului Cluj, cercetati pentru furt
Duster reprezinta 50% din vanzarile de masini de teren
RATB: Doua zile, tramvaiele 23 si 27 vor circula pe trasee modificate
TAROM a anulat o cursa din cauza cetii
Suceava: Soferi, atentie cum conduceti !
Solutiile Metrorex de reducere a datoriei de 44 milioane euro: Ajustarea tarifelor, adaptarea graficelor de circulatie in functie de cerere si atragerea de noi surse din publicitate
Doua persoane au murit, dupa ce masina lor a fost lovita de tren
Trafic in conditii de iarna pe multe drumuri judetene
Directorul general al TAROM si-a dat demisia
 
Baltic Dry Index, etalonul global al evolutiei navlurilor, pare sa se fi stabilizat in jurul valorii de 3.000 de puncte, insa expertii din sectorul maritim prognozeaza o evolutie haotica a acestui indice in 2010. Lipsa creditelor comerciale si plafonarea productiei industriale la nivel mondial au fost principalii factori care au contribuit la prabusirea navlurilor in 2008. Pe masura ce unitatile industriale si-au refacut stocurile in asteptarea relansarii cererii in 2009, navlurile au revenit la niveluri rezonabile.

Totusi, asteptarile producatorilor nu au fost confirmate in totalitate, asa incat au existat si vor mai exista momente de slabiciune in care piata va dicta scaderi ale navlurilor.  

 

Prea putine motive pentru asteptari optimiste

Anul trecut a fost marcat de o evolutie neasteptat de pozitiva a indicelui compozit BDI, dupa ce in a doua jumatate a anului 2008 se inregistrase o prabusire spectaculoasa, de la maximul istoric de 11.793 de puncte atins in data de 20 mai pana la un minim de 663 de puncte inregistrat in data de 5 decembrie. Chiar daca BDI a depasit rapid minimul istoric si a ajuns la 1.316 puncte in februarie 2009, acest nivel a fost apreciat ca fiind nerealist, intrucat navlurile abia acopereau costurile de operare a navelor, pretul combustibilului si cheltuielile cu echipajul.

Prin urmare, in iunie, cand BDI a trecut de 4.000 de puncte, analistii financiari s-au grabit sa sustina ca au o noua confirmare a redresarii economiei mondiale. Armatorii au fost insa mai rezervati si au avut dreptate: in septembrie, BDI coborase la 2.192 de puncte. Luna trecuta, indicele a oscilat in jurul valorii de 3.000 de puncte, nivel considerat rezonabil, dar companiile de navigatie nu exclud noi reculuri. Aceasta atitudine pesimista tine cont pe de o parte de faptul ca evolutia ascendenta a BDI a fost sustinuta de elemente conjuncturale precum asprimea iernii (care a majorat cererea de transport de carbune) sau chiar atacurile piratilor somalezi (care au determinat sugrumarea capacitatii de transport pe rutele ce utilizeaza canalul Suez).

Pe de alta parte, desi marile companii de navigatie au presat santierele navale sa amane livrarea navelor comandate inainte de declansarea crizei, in 2010 vor fi lansate la apa cu 20-30% mai multe nave decat in 2007. Mult prea multe, cata vreme cererea de transport nu creste.  

 

Supracapacitatea, alimentata de chinezi

 Desi navele aflate in constructie par gata sa inunde piata, anul trecut a existat o cerere neasteptat de mare si pentru vapoare uzate. O explicatie identificata de experti este intentia autoritatilor de la Beijing de a interzice arborarea pavilionului national pe nave mai vechi de 10 ani. Pana la transpunerea acestei intentii in litera de lege, multi armatori chinezi s-au grabit sa cumpere nave vechi, chiar daca acestea nu aveau chiar pret de chilipir.

Daca pe termen scurt achizitiile chinezilor au ajutat multi armatori sa obtina un pret bun pe o nava blocata la ancora din lipsa de marfuri si generatoare de pierderi, pe termen lung efectul va fi nefast, pentru ca aceste vapoare vechi, nefiind scoase din uz, vor concura pe o piata si-asa saturata. Saturarea pietei, adica aparitia unei supracapacitati, reprezinta cosmarul oricarui transportator, acesta fiind si motivul pentru care armatorii au renuntat la atatea nave comandate in urma cu doi-trei ani. Din pacate, transportul maritim este caracterizat de inelasticitate atunci cand vine vorba despre punerea de acord a cererii de transport cu oferta. In aceste conditii, daca primele falimente rasunatoare in transportul maritim au fost consemnate la sfarsitul anului 2008, ultimele prabusiri vor fi inregistrate cand recesiunea va fi fost deja depasita de majoritatea celorlalte sectoare economice.


Grecii pariaza pe Handysize

Totusi, problema supracapacitat ii nu va afecta in acelasi mod toate segmentele de piata. Astfel, armatorii greci considera ca segmentul cel mai „sanatos“ este cel al navelor Handysize. Un prim argument ar fi faptul ca santierele navale au comenzi pentru nave handysize noi care insumeaza 21% din capacitatea flotei existente. Spre comparatie, in cazul navelor Capesize - clasa vedeta a vrachierelor, care a atras majoritatea atentiei si investitiilor in ultmiii ani - comenzile insumeaza 80% din capacitatea flotei aflate in uz.

Prin urmare, supracapacitatea va fi mai pronuntata in cazul navelor Capesize. Pe de a alta parte, o nava Capesize poate inlocui trei sau chiar mai multe nave Handysize, rezultand o economie de scara ce garanteaza costuri mai mici. Totusi, apare problema flexibilitatii: navele Handysize sunt mai bine adaptate livrarii unor cantitati mai mici de marfuri si nu sunt limitate la unul sau doua tipuri de marfuri precum navele Capesize. In al treilea rand, 41% din flota de nave Handysize si-a depasit deja durata normala de viata de 25 de ani. Din acest motiv, cele mai multe vapoare sacrificate anul trecut au fost nave Handysize.



Articole RBT - Intermodal - Nr. 40/Februarie 2010
 
•  Volatilitatea navlurilor se va mentine si in 2010
•  Romania bate pasul pe loc, in timp ce vecinii incurajeaza transportul intermodal
•  Un nou bilant fara parteneri romani pentru Marco Polo














Web-Links.ro