Cristian Bucur, directorul tehnic al RAR: „Este de aşteptat o scădere a ponderii motoarelor în vânzările de maşini noi concomitent cu o creştere a celor de tip electric şi hibrid care pe termen mediu vor deveni majoritare”

cristian_bucur-rar

Dacă în urmă cu 20-25 de ani dieselul era motorizarea predilectă a vehiculelor utilitare, astăzi domină autoritar vânzările de automobile la nivel european cu un procent care depăşeşte pragul de 50%. Potrivit ultimelor date statistice, în România, aproape 40% din parcul auto funcţionează cu motorină. Directorul tehnic al Registrului Auto Român,  ing. Cristian Bucur, explică succesul motorizării pe baza emisiilor scăzute de dioxid de carbon, la care se adaugă consumul specific redus.
El spune că nu trebuie neglijată nici oferta de cuplu care, spre deosebire de motoarele pe benzină, dezvoltă valori mai mari ale acestuia şi de la turaţii foarte joase. Asta înseamnă accelerări mai viguroase şi o stare de confort care satisface aşteptările clienţilor de astăzi în ceea ce priveşte performanţele dinamice.
“De altfel, rafinamentul motoarelor cu rampă comună a propulsat dieselul până în zona limuzinelor de lux precum BMW Seria 7 sau Mercedes S-Class. Iar performanţele l-au impus, încă din 2006, până şi în sfera maşinilor de competiţie precum Audi R10 TDI”, precizează directorul tehnic al Registrului Auto Român.

Dar ca să se ajungă aici a fost nevoie şi de şansă. Iar şansa dieselului, cel puţin în ceea ce priveşte Franţa, subliniază Cristian Bucur, a apărut prin anii ‘60, atunci când a fost demarată construcţia de centrale nucleare: “Acest demers a generat închiderea termocentralelor care funcţionau pe motorină. A rezultat aşadar un surplus important de combustibil care trebuia «evacuat». Guvernul francez a hotărât vânzarea sa fără accize pentru a-l face atractiv pentru industria auto. Evident, producătorii de automobile au fost atenţi la acest fenomen şi au speculat nişa care se crea prin perfecţionarea motorizărilor diesel de care dispuneau”.

Totuși, în ciuda faptului că au o serie de avantaje, motoarele diesel încă sunt considerate periculoase, dăunătoare sănătății. “Fiind tot un combustibil fosil, arderea motorinei eliberează în atmosferă aceeaşi compuşi poluanţi ca şi un motor pe benzină: monoxid de carbon, hidrocarburi, oxizi de azot şi particule. Ceea ce deosebeşte cele două tipuri de combustibil este cantitatea. În mod special, particulele. De fapt este vorba despre molecule de carbon cu un înveliş de hidrocarburi aromatice şi oxizi metalici. Dimensiunile acestora sunt foarte mici, de ordinul jumătăţilor de micron, şi sunt cele care, în urma studiilor ştiinţifice, au fost declarate că prezintă pericol cancerigen. Fiind atât de mici ele reuşesc să pătrundă până în alveolele pulmonare şi pot genera boli respiratorii, cardio-vasculare şi cancer pulmonar. Studii realizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pe o categorie de conducători auto expuşi în mod constant la acest mediu toxic – cei care lucrau în cariere şi mine – au demonstrat clar potenţialul cancerigen al particulelor. Ca urmare, ele sunt înscrise pe lista cu substanţe cancerigene publicată de OMS”, explică inginer Cristian Bucur.

rar4

De aceea, constructorii de automobile au introdus încă din 2000, filtrele de particule atât la vehiculele noi, cât şi ca posibilitate de montare post-vânzare. “Aceste dispozitive de depoluare erau menite să reţină particulele care nu puteau fi captate de sistemele de catalizare obişnuite. La acea dată era în vigoare norma Euro 3 şi s-a constat o reducere de câteva zeci de ori a emisiilor de particule în cazul montării dispozitivului de depoluare. Astăzi, la motoarele Euro 6, tehnologia filtrării particulelor este atât de avansată încât se poate afirma că emisia de particule tinde către zero”, mai precizează Cristian Bucur.
Pe de altă parte, el subliniază că fobia faţă de diesel este alimentată de nişte estimări care afirmă că populaţia din marile aglomerări urbane are o durată medie de viaţă mai scurtă cu 3 până la 5 ani: “Dar este vorba de aglomerările urbane în care circulă cu precădere automobile diesel mai vechi de anul 2000. Acest aspect este foarte important. Iată un bun punct de plecare pentru eliminarea lor din circulaţie într-un anume interval de timp. Asta ar fi într-adevăr un fapt benefic pentru locuitorii din marile aglomerări urbane și pentru fiecare dintre noi în particular”.

***

În aceste condiții, ce ar fi de făcut? O interzicere a acestei motorizări ar fi  o discriminare faţă de posesorii unor astfel de automobile care poate nu dispun de posibilităţi materiale pentru înlocuirea lor imediată. “E greu de crezut că, fie şi pe termen mediu, se va renunţa aşa uşor la diesel”, este de părere Cristian Bucur.
El consideră însă că se pot lua alte măsuri pregătitoare, cum ar fi taxarea tranzitării zonelor urbane, interzicerea circulării în anumite intervale orare sau chiar zile sau poate chiar restricţionarea maşinilor cu motoare diesel poluante în zonele urbane.
“Chiar şi în România există intenţia de a se apela la o astfel de strategie care să diminueze traficul vehiculelor cu motor diesel în zonele urbane. Germania a legitimat deja intoleranța faţă de motorizările diesel prin decizia dată de Tribunalul Administrativ Teritorial care deschide calea primăriilor locale de a impune interdicţii de circulaţie vehiculelor cu propulsie pe motorină. Acum un an, Franţa declara prin vocea lui Nicolas Hulot, ministrul mediului, că din anul 2040 va interzice complet circulaţia maşinilor cu motor diesel”, adaugă directorul tehnic al RAR.

Sprijinul financiar ar fi de folos
În opinia specialistului Cristian Bucur, eliminarea automobilelor diesel foarte poluante ar putea beneficia de factori favorizanţi din partea statului cum ar fi un anume sprijin financiar: “Poate nu ar fi nevoie nici de o condiţionare pentru achiziţia unui vehicul nou şi, de ce nu, să se acorde un stimulent financiar mai mare în cazul în care proprietarul doreşte să cumpere un automobil cu motor diesel modern. Din punctul de vedere al statului singurul lucru important este să rezolve scoaterea din circulaţie a acestor motorizări diesel învechite şi poluante”.
Nu în ultimul rând, subliniază Bucur, constructorii îşi vor alinia produsele la acest trend. “Este de aşteptat o scădere a ponderii motoarelor în vânzările de maşini noi concomitent cu o creştere a celor de tip electric şi hibrid care pe termen mediu vor deveni majoritare. Poate chiar cu o nişă interesantă a vehiculelor cu propulsie pe hidrogen”, a declarat Cristian Bucur.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *