Este oare posibil ca România, în următorii 20 de ani, să ajungă la nivelul mediu al Produsului Intern Brut al UE?

Pencea

În principiu, răspunsul este afirmativ, întrucât, în ultimii doi ani, România a înregistrat unele progrese în toate domeniile economice. Această afirmație se bazează pe următoarele aspecte:

a) ritmul de creștere al PIB a fost printre cele mai ridicate din țările UE, respectiv 3,5% în anul 2013 și 2,9 % în anul 2014.
b) creșterea s-a bazat pe ramuri a căror pondere a PIB este foarte ridicată, cum ar fi: IT și comunicații, industria auto (automobile și componente auto).
c) pentru prima dată, în ultimii 25 de ani, în anul 2014 România a înregistrat un cont curent echilibrat. Cu alte cuvinte, intrările și ieșirile de valută din România au fost echilibrate, chiar dacă o parte din aceste intrări s-au bazat, în continuare, pe sumele de bani trimise familiilor de către cetățenii români care lucrează în străinătate.
d) exportul românesc a crescut mai rapid decât importul, astfel că, la sfârșitul anului 2014, balanța comercială a fost pozitivă, chiar dacă exportul de servicii turistice a fost mai mic decât importul.
e) în anul 2014 fiscalitatea a fost mai relaxată (ceea ce a încurajat antreprenorii să crească investițiile și să se reducă rata șomajului) și se preconizează o continuare a relaxării fiscale în următorii ani printr-un nou Cod Fiscal și Cod de Procedură Fiscală.
f) deși PIB realizat în agricultură în anul 2014 a fost mai mic decât cel din anul 2013, importul de produse alimentare a fost mai mic decât exportul, realizându-se pentru prima dată un echilibru în această ramură.
g) absorbirea fondurilor europene a ajuns la un nivel de peste 80%, ceea ce dă speranța că, în viitor, aceste fonduri vor fi folosite integral și în timp util.
Aspectele menționate nu sunt însă suficiente pentru realizarea acestui deziderat, fiind necesar să se acorde o mare atenție unor  aspecte din economia românească care pot influența în mod negativ ritmul de creștere al PIB și respectiv prelungirea duratei în care România poate atinge nivelul mediu al PIB Uniunii Europene.
În aceste sens menționez următoarele aspecte:
– stabilitate politică care să asigure stabilitatea fiscală și politica externă.
– o politică fiscală care să aibă continuitate, predictibilitate și planificare, respectiv menținerea  stabilității fiscale (aspect chiar mai important decât nivelul fiscalității).
– creșterea gradului de prelucrare a producției agricole, deoarece  în lipsa unor fabrici și utilaje de profil, România exportă cereale și alte produse agricole neprelucrate, fapt care a determinat reducerea ponderii PIB din agricultură (în anul 2014 numai 4.2% din total PIB), deși numărul de lucrători din agricultură reprezintă 35% din totalul populației.
– lipsa unei infrastructurii care să facă legătura între centrele agricole și centrele urbane de consum.
– îmbătrânirea lucrătorilor din agricultură prin emigrarea persoanelor apte de muncă în alte țări din Uniunea Europeană, ceea ce a determinat reducerea numărului de persoane capabile să realizeze creșterea zootehniei și legumiculturii.
– deși majoritatea schimburilor comerciale ale României se realizează cu țările din Uniunea Europeană, în special cu Germania, Franța și Italia, nu există o infrastructură modernizată nici pe cale ferată, nici pe cale rutieră, ceea ce împiedică realizarea rapidă a transporturilor de mărfuri între aceste țări.
– piața românească este o piață mijlocie care nu poate absorbi întreaga producție a marilor societăți de producție industrială, ceea ce impune creșterea exportului, măsură care nu se poate realiza fără o infrastructură modernizată care să asigure o durată de transport redusă.
Nu este posibil ca în România, după 25 de ani de la trecerea la economia de piață și respectiv opt ani de la aderarea la Uniunea Europeană, să nu existe o infrastructură apropiată de cea existentă în celelalte țări europene.
Subliniez faptul că populația României este în continuă scădere, atât cât prin reducerea natalității cât, mai ales, și prin emigrare.
Atât timp cât veniturile salariale din România sunt mai mici de câteva ori decât în celelalte țări europene, acest fenomen nu poate fi evitat.
Este de remarcat că, dacă acum câțiva ani, emigrau în principal persoane de la sate, în prezent crește îngrijorător emigrația persoanelor cu studii superioare, în special din domeniul medical și tehnic.
Pentru reducerea acestui fenomen și împiedicarea apariției în viitor a lipsei forței de muncă în aceste domenii, este necesar să se ia măsuri care să ducă treptat la creșterea veniturilor persoanelor cu studii superioare și personalului tehnic mediu.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *