Scumpirea benzinei poate readuce recesiunea. Ce folos are Romania ca detine rezerve de petrol?

Benzina si motorina comercializate in Romania au atins maxime istorice, unele sortimente de carburanti apropiindu-se vertiginos de pragul de 6 lei pe litru, dupa ce de la inceputul anului au fost aplicate cinci cresteri de preturi.

In mai putin de 1 saptamana Petrom a aplicat doua cresteri de pret, una de 9 bani si alta de 8 bani, la benzina.

Totodata, violentele din Africa de Nord au dus ieri barilul de petrol la 116 dolari, existand temeri ca acesta sa depaseasca nivelul de 147 de dolari atins in 2008.

Romania, care produce prin intermediul Petrom aproape jumatate din necesarul de petrol, pare a nu avea niciun avantaj, cel putin la nivelul pretului pe care il plateste consumatorul, in comparatie cu tari sarace in resurse care sunt obligate la importuri majore asa cum este cazul Bulgariei, Ungariei, Poloniei sau al altor tari membre ale UE.

„Nu avem avantaje din faptul ca avem rezervele de petrol aici. Nu vorbim despre locurile de munca sau despre faptul ca intr-o situatie de oprire a livrarilor, Romania s-ar descurca, ci de avantajul pe care il are consumatorul final in pret. Daca am avea dependenta totala de import, atunci poate ca nu am mai avea preturi administrate asa cum este in cazul gazelor naturale”, a spus Daniel Daianu, profesor de economie si fost ministru de finante.

Reprezentantii Petrom, cea mai mare companie locala, explica insa faptul ca pretul carburantilor nu are legatura cu rezervele de petrol, ci cu conditiile din piata. Scumpirea carburantilor si masurile de taiere a costurilor au adus in conturile Petrom un profit net de peste 520 de milioane de euro la finele lui 2010, de 2,6 ori mai mare decat in anul anterior, un nivel record atins in cel de-al doilea an consecutiv de recesiune a economiei locale.

„Pretul final al carburantilor nu are legatura cu rezervele de petrol, ci cu conditiile de piata. Preturile Petrom urmaresc cotatiile internationale la produse petroliere, respectiv la benzine si motorine. Avantajul rezervelor locale este stabilitatea pe care o confera Romaniei in situatii de criza. Prin mentinerea unei productii locale de titei, cu investitii semnificative, Petrom contribuie la asigurarea securitatii energetice a Romaniei. Mai mult, in contractul de privatizare al Petrom se precizeaza ca in situatii de criza, cand nu mai avem acces la resurse din import, prioritatea este piata romaneasca”, mai spun oficialii Petrom.

Totodata, industria extractiva angajeaza zeci de mii de oameni direct si indirect alte mii. De exemplu, numai Petrom lucreaza cu peste 17.000 de furnizori, dintre care majoritatea sunt companii romanesti pentru lucrarile pe care le deruleaza. In perioada 2005-2010, contributia la bugetul de stat realizata de Petrom a fost de peste 9 miliarde de euro, iar investitiile realizate au fost de circa 6 miliarde de euro.

Ministerul Economiei, institutie care inca mai controleaza circa 20% din actiunile Petrom, cel mai mare jucator din piata petroliera locala, are doi reprezentanti in structurile inalte ale companiei, numiti inca din vremea mandatului lui Adriean Videanu, care, cel putin teoretic, au posibilitatea sa exercite controlul asupra modului in care directoratul conduce firma. Marian Ţurlea si Gheorghe Ionescu sunt acesti membri. Primul, intrebat recent de ZF daca are vreo atributie in ceea ce priveste politica de preturi a Petrom, a spus ca ar trebui contactat biroul de presa al Petrom in legatura cu activitatea sa in Consiliul de Supraveghere iar Gheorghe Ionescu a declinat indirect intrebarile ZF. Potrivit informatiilor din presa, Ionescu este un bun prieten si partener de afaceri al lui Videanu, fiind totodata tatal cunoscutului Syda, care ar fi avut o relatie cu Elena Basescu, fiica presedintelui Traian Basescu.

Cei mai ieftini dintre cei scumpi
Statisticile europene arata ca desi Romania are o parte din resursele necesare chiar in subsolul propriu, preturile sunt aproape la fel de mari ca in orice alta tara europeana care nu are rezerve.

Cu toate acestea sunt si exemple, asa cum este Danemarca, unde preturile sunt chiar mai mari decat media europeana, desi tara are rezerve considerabile. Pe de alta parte, in tari precum Rusia sau Arabia Saudita, stapanele unor rezerve de petrol uriase, preturile pe care le platesc consumatorii sunt de circa 0,6 euro pe litrul de benzina, de doua ori mai putin decat in Romania, respectiv de 0,09 euro pe litru, de 13 ori mai putin.

„Nu ai cum sa compari Romania cu Rusia sau cu Arabia Saudita. Rusia isi permite sa practice astfel de preturi pentru ca isi alimenteaza singura piata interna, iar exporturile le face la cotatiile internationale. La fel si Arabia Saudita. Romania nu este in situatie Rusiei”, explica Daianu.

Acelasi raspuns vine si din partea Petrom.
„Nu se pot face comparatii intre tari membre ale UE si tari din afara UE. Pentru relevanta, ar trebui comparate tari din UE. De exemplu, Danemarca, care este net exportatoare de titei, are printre cele mai mari preturi la carburanti din UE. In contextul economic curent, dificil atat pentru companii, cat si pentru consumatori, facem toate eforturile pentru a mentine preturile noastre printre cele mai mici din Europa si Romania. Cu toate acestea, Romania este parte integranta din piata europeana a carburantilor, iar aceasta este afectata de evolutiile politice internationale”, spun oficialii singurului producator local de petrol si gaze.

Revenirea recesiunii?
Analistii avertizeaza ca daca s-ar trece la preturi administrate de stat in Romania, ceilalti jucatori din piata petrolului, asa cum este cazul rusilor de la Lukoil sau a Rompetrol, nu ar mai avea niciun motiv pentru care sa vanda produse pe piata locala, ceea ce ar putea provoca o criza de alimentare cu carburanti.

„Cresterea preturilor la carburanti si la alte produse de baza este cea mai nociva pentru o tara cum este Romania si ar putea avea ca efect omorarea relansarii economice care este oricum firava”, explica Daianu.

La randul lor, alti analisti financiari spun ca revenirea recesiunii nu este un lucru imposibil in conditiile cresterii galopante a preturilor la petrol.

„Impactul va fi foarte rau asupra cresterii economice. Sunt multe industrii care nu au timp sa se ajusteze de la o saptamana la alta. Orice activitate este legata de transporturi. In unele domenii se consuma direct hidrocarburi, cum ar fi generarea de energie electrica. Au mai existat cazuri de crestere a pretului petrolului si au fost gasite solutii, dar este nevoie de timp si de investitii. Consecinta cresterii pretului este o reducere a cresterii economice. Se discuta chiar despre posibilitatea revenirii recesiunii. Åži nu doar in Romania”, spune analistul financiar Aurelian Dochia.

El apreciaza ca o consecinta foarte grava se va vedea la nivelul produselor alimentare, cresterea preturilor combustibililor urmand sa se traduca in cresterea preturilor acestor produse, in conditiile in care exista deja o criza incipienta in aceasta industrie.

Inghetarea preturilor goleste piata de benzina
Dan Bucsa, seful departamentului de cercetare al Bancpost, spune ca impactul imediat al cresterii pretului petrolului va fi cresterea deficitului Romaniei in comertul cu produse petroliere.

„Cantitatile de produse petroliere importate si exportate de Romania au o elasticitate slaba la modificarea pretului petrolului, ceea ce inseamna ca variatia pretului este transferata in variatia valorii tranzactiilor. Deoarece Romania inregistreaza un deficit in comertul cu produse petroliere (intre 1 si 2,5 mld. euro in perioada 2006 – 2008, aproximativ 1,8 – 1,9 mld. euro in 2010), scumpirea petrolului pe pietele externe conduce la cresterea deficitului in comertul extern cu produse petroliere.”

Bucsa a spus la randul sau ca impactul pe termen mediu si lung al cresterii pretului petrolului va fi incetinirea cresterii economice globale prin cresterea preturilor de productie si a tarifelor de transport, precum si prin reducerea cererii agregate (afectate de cresterea preturilor si reducerea puterii de cumparare). Pe de alta parte, analistii financiari spun ca statul are la dispozitie foarte putine parghii pentru a controla escaladarea preturilor.

„Inghetarea preturilor la carburanti pe de alta parte este un lucru foarte complicat pentru ca risti sa nu mai ai piata alimentata. Numai in cazul unor crize sociale sau a unor conflicte s-ar putea face astfel de lucruri. La fel, daca statul scade taxele, isi diminueaza veniturile”, explica Daianu. In acest context, Daianu crede ca Romania nu are mari sanse de una singura in lupta cu preturile carburantilor.

„Romania nu poate sa faca mare lucru. Este necesara o politica la nivelul UE prin care sa fie promovate masuri de tinere sub control a preturilor prin diminuarea speculatiilor si prin care sa existe negocieri cu statele producatoare si exportatoare in vederea cresterii productiei acestora pentru a duce astfel la o diminuare a preturilor”, este de parere Daianu.

De altfel, la sfarsitul lunii trecute SUA au cerut tarilor producatoare de petrol, inclusiv membrilor OPEC (Organizatia tarilor Exportatoare de Petrol), sa majoreze livrarile de titei pentru a putea echilibra astfel cresterea accelerata a pretului cauzata de conflictele din Africa de Nord, oficialii americani temandu-se de impactul pe care preturile mari la petrol l-ar putea avea asupra revenirii economice. zf.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *