De ce sunt pustii santierele de pe Autostrada Soarelui. Vezi explicatia Transporturilor

Nici tipenie de om, numai niste caini pazind gramezile de pamant. Viitoarea autostrada parea o ulita de tara. Greu de crezut ca pe aici vor circula masini peste numai cateva luni, fie si pe un singur fir, asa cum a promis ministrul Transporturilor, Anca Boagiu. Urcam pe pod, sperand ca vom da acolo de niscaiva muncitori. Dar n-am gasit pe nimeni. De sus am zarit, insa, o umbra misunand jos, la piciorul podului. Era paznicul, plictisit de atata stat degeaba.

Nimic care sa indreptateasca optimis-mul celor mai recente declaratii ale oficialilor de la Bucuresti. "Ce e cert este ca eforturile pe care le facem in acest moment este ca sa putem sa circulam la vara, nu sa receptionam, subliniez, sa circulam catre mare, atat pe autostrada, cat si pe calea ferata, si sa demonstram ca, atunci cand vrei, poti sa impingi niste lucruri care vad ca atarna de ani de zile (. ..) Vor construi si fundatia la celelalte benzi, dar bineinteles ca nu vor avea timp sa toarne asfalt. Nu vor putea sa faca minuni in sase luni cat nu s-au facut in sase ani", spunea Anca Boagiu, potrivit "Stirilor Pro TV". Intrebati de gandul despre absenta muncitorilor, reprezentantii Companiei Nationale de Drumuri si Autostrazi din Romania (CNADNR) pun pustiul de pe santiere pe seama vremii rele. "Din cauza condi-tiilor meteorologice, lucrarile de drum nu se pot executa, insa se executa lucrari la structuri (poduri, pasaje) pe tron-sonul Medgidia-Constanta. Referitor la atitudinea CNADNR fata de constructor, pentru intarzierile cauzate exclusiv de acesta, au fost formulate de catre CNADNR revendicari contractuale", au declarat acestia.

Vestigii trecute franeaza autostrazi viitoare

Alte cauze ale intarzierilor prelungite ale lucrarilor la autostrada sunt expro-prierile, despre care ministrul Boagiu spune ca sunt "rezolvate", dar si numeroa-sele situri arheologice din zona. "In ceea ce priveste situatia siturilor aflate pe aliniamentul autostrazii Medgidia-Constanta, exista 11 situri, dintre care trei cu cercetare finalizata la data de 23 februarie 2011. Mentionam ca un numar de alte patru situri prioritare sunt in cercetare cu termen de finalizare 31 martie 2011. Pe varianta ocolitoare a Municipiului Constanta, problemele arheologice sunt pe cale de a fi rezolvate, intrucat, in acest moment, sunt doar trei situri cu termen de finalizare 31 martie 2011", precizeaza reprezentantii CNADNR.

Problema vestigiilor care ar periclita avansul rapid al lucrarilor la Autostrada Soarelui a fost ridicata si de premierul Emil Boc. El afirma recent ca sunt difi-cultati pe tronsonul Cernavoda-Constanta legate de siturile arheologice, dar ca se cauta solutii tehnice pentru ca lucrarile sa fie finalizate in acest an. In vara anului trecut, Radu Berceanu, fostul ministru al Transporturilor, aprecia ca Autostrada Cernavoda-Constanta va fi finalizata pana la sfarsitul anului 2011, dar ca soferii vor putea circula pe acest tronson pe un singur fir, inca din iunie 2011. O pozitie similara a fost exprimata si de actuala detinatoare a portofoliului, Anca Boagiu, care spunea ca vara aceasta va merge acasa, la Constanta, cu masina pe autostrada.

Cat costa finalizarea lucrarilor la A2
Ultima portiune in lucru a Autostrazii Soarelui este impartita in trei tronsoane distincte, la care lucreaza trei contractori diferiti. La cei 20 de kilometri dintre Cernavoda si Medgidia muncesc angajatii companiei franceze Colas. Valoarea contractului pe care acestia l-au semnat cu statul roman este de 224 de milioane de euro. Pe tronsonul de aproximativ 32 de kilometri dintre Medgidia si Constanta lucreaza consortiului italiano-german Astaldi-Max Boegl, valoarea contractului fiind de 211 milioane euro. Varianta de ocolire a Constantei, in regim de auto-strada, are peste 21 de kilometri si este atribuita consortiul format din FCC Construction si Astaldi, pentru circa 191 milioane de euro.

Romania, departe de modelul spaniol
Inceputul anilor '90 a gasit Romania cu ceva mai mult de 100 de kilometri de autostrada. Guvernele care s-au suc-cedat vreme de doua decenii au reusit "performanta" de a tripla aceasta cifra. In aceeasi perioada, spaniolii au dat in folosinta circa 8.800 de kilometri de autostrazi. Daca in 1990 reteaua iberica de astfel de drumuri totaliza circa 4.700 de kilometri, in 2009 statisticile Eurostatului consemnau un nivel de 13.500 de kilometri. Ceva mai mult de 200 de kilometri de autostrada au construit, an de an, timp de 20 de ani si francezii, atingand un total de peste 11.000 de kilometri. Sensibil mai bine au stat si vecinii maghiari. De la caderea comunismului, guvernele de la Budapesta au reusit sa sporeasca "zestrea" de au-tostrazi de la 267 de kilometri pana la 1.273 de kilometri, in 2009. gandul.info