Si totusi, de ce s-a inundat Capitala? Se para ca de vina a fost deszapezirea coordonata de primarul Sorin Oprescu, informeaza Romania libera.
Asta pentru ca operatiunea de deszapezire a constat in impingerea zapezii pe marginea carosabilului, fara a fi transportata, macar de pe arterele principale, in alta parte.
Din aceasta cauza canalele de scurgere au fost acoperite, iar muncitorii nu au putut nici macar sa verifice care dintre acestea au fost infundate.
Primarul Oprescu i-a adunat joi la primarie atat pe reprezentantii operatorilor de deszapezire, cat si pe cei ai Apa Nova, care au iesit cu toate pompele din dotare sa adune apa de pe strazi. Operatorii de deszapezire si-au trimis angajatii sa curete gurile de canal, ceea ce s-a dovedit, in multe locuri, o lupta cu morile de vant.
Iarna inghite zilnic 2.000 de basculante cu sare
32.000 de tone de sare, adica 2.000 de basculante pline-ochi, acesta este necesarul de sare al drumurilor nationale pentru fiecare zi de ninsoare abundenta sau polei. Desi consumul de sare este cu 25% mai mare decat iarna trecuta, cantitatile tot nu ajung pentru o circulatie fara probleme.
Potrivit celor de la Romania libera, criza de sare are doua explicatii. In primul rand, firmele care fac deszapezirea cumpara din banii lor sarea la cererea CNADNR, o depoziteaza la sectiile de drumuri ale companiei si primesc banii dupa ce o arunca pe sosele. Intervalul dintre momentul la care dau banii si cel de decontare a cheltuielilor poate ajunge si la 120 de zile.
"Este primul an in care Compania de Autostrazi nu cumpara sare (sarcina picand pe spatele firmelor). Nu sunt fonduri si suntem aproape la limita cu stocurile de sare. Noi platim sarea cu banii jos", se plange Gheorghe Cusa, patronul firmei GECOR de pe Autostrada A2 Bucuresti-Cernavoda.
In plus, achizitiile de sare sunt dificile, deoarece lipsesc disponibilitatile financiare. Majoritatea firmelor sunt si reparatori ai drumurilor nationale si au de incasat de la CNADNR aproximativ 200 milioane de euro pe lucrarile facute.
