Fundatura Cernavoda: Pe calea ferata sau pe asfalt, toate drumurile spre litoral vor scoate peri albi turistilor cel putin in 2011

Romanii vor avea o ocazie buna, o data cu inceperea sezonului turistic din acest an, sa vada cat de utila este o autostrada. Presata de starea tehnica proasta a podului de la Cernavoda si de o expertiza ingrijoratoare asupra acestuia care expira in aprilie 2011, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) l-a inchis la inceputul acestei saptamani in vederea reparatiei capitale pentru urmatorul an. Podul nu a fost niciodata reparat de la darea sa in folosinta in 1984. Amanarea lucrarilor cu un an, pana in 2012, atunci cand autostrada s-ar putea termina, nu este posibila, deoarece nimeni de la CNADNR nu isi asuma mentinerea podului in exploatare. Pentru protejarea acestuia, pe pod au aparut restrictii de viteza chiar si pana la 10 km/ora, desi legea permite limitarea vitezei doar pana la 30 de kilometri la ora. Potrivit unei expertize intocmite in aprilie 2008 pentru zece poduri dunarene din Dobrogea, cu valabilitate trei ani, si a planului de lucrari aprobat de catre Inspectia de Stat in Constructii, la acest pod au aparut dezveliri ale armaturilor de rezistenta din betonul pilelor podului, de natura a afecta rezistenta otelului. Pe o scara de la 0 la 100 se considera ca podul are un indice de siguranta de 59. Data fiind amploarea lucrarilor care presupun inclusiv inlocuirea structurilor transversale de sprijin a caii rutiere de pe viaductele de acces pe pod, lucrarile nu se pot desfasura alternativ pe cate un sens de circulatie, iar CNADNR a fost obligata sa inchida total traficul, dirijandu-l prin Cernavoda.

Macar Cernavoda-Medgidia ar fi ajutat
Tevatura inchiderii podului pentru soferi nu ar exista daca CNADNR ar deschide in iunie 2011 circulatia pe tronsoanele Cernavoda-Medgidia si Medgidia-Constanta ale autostrazii Soarelui, dupa cum s-a angajat impreuna cu constructorii acestora, respectiv Colas si Max Bogl, spune un constructor familiarizat cu detaliile proiectului. „Va fi o circulatie foarte grea pentru ca drumul prin Cernavoda va fi folosit atat de localnici, cat si de turisti. In aceasta situatie se vede ce buna ar fi fost terminarea autostrazii in iunie 2011, termen care figureaza in contractele semnate cu contructorii. Atunci cand traficul zilnic depaseste 30.000 de vehicule trebuie dirijat pe o autostrada", spune el. „Macar daca ar fi deschis primul tronson, caci exista un nod de acces in zona Medgidia, iar de aici soferii ar fi putut ajunge pe vechiul traseu spre mare", spune constructorul.

Nicusor Constantinescu a trimis CNADNR la plimbare
Tronsoanele de autostrada salvatoare, mai ales primul, nu au sanse sa fie insa terminate in acest an si, cel mai probabil, CNADNR va fi nevoita sa plateasca daune constructorilor pentru intarzierile cu care isi indeplineste sarcinile. Spre exemplu, in pofida anunturilor triumfaliste ale ministrului Anca Boagiu si a mainii sale drepte, directorului general CNADNR, Liviu Costache, pana acum nici macar nu s-a obtinut certificatul de urbanism pentru 13 km din cei 20 de km ai primului tronson si nu s-au facut nici exproprierile.

Certificatul este primul act necesar derularii unei lucrari publice si este urmat de obtinerea altor avize a caror eliberare necesita alte luni bune. Intr-adevar CNADNR a cerut in vara anului trecut acest certificat presedintelui Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, insa s-a consolat cu tacerea prelungita a acestei institutii. O lege adoptata anul trecut, de care se pare ca CNADNR nu are cunostinta sau nu vrea sa ii aplice prevederile, spune ca, daca o autoritate publica nu raspunde la o solicitare de emitere a certificatului in termen de 30 de zile, se considera ca acesta a fost aprobat tacit. Companiei i-ar fi suficient sa instiinteze CJ Constanta asupra prevederilor legale si sa ii ceara certificatul, insa nu a catadicsit pana acum. Autostrada treneaza, soferii se vor inghesui prin Cernavoda, iar ministrul Boagiu nu vede nici o problema.

Camionagii, pe o banda pe sens la Giurgeni
Nici transportatorii profesionisti nu vor fi scutiti de neplaceri. Traficul greu a fost dirijat de CNADNR prin Vadu Oii-Giurgeni, insa si acest pod intra in reparatii cat de curand, deoarece expertiza mentionata il priveste si pe acesta. Deoarece lucrarile nu presupun inlocuirea structurilor transversale de rezistenta ale podului, reparatia capitala se va putea desfasura alternativ pe cate o banda de circulatie pe sens, ceea ce inseamna ca sutele de tiruri care circula zilnic spre Portul Constanta vor avea la dispozitie cate o banda.

Alte poduri stau sa cada
Reparatiile podurilor de la Cernavoda si Giurgeni sunt finantate printr-un imprumul al Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), in valoare de 185 milioane de euro, acordat in 2005. Acordul prevede repararea, in total, a zece poduri dunarene din Dobrogea, pe langa cele mentionate mai fiind incluse, spre exemplu, cele de la Agigea, Poarta Alba, Ovidiu, Mangalia, Basarabi, Borcea pe A2.

Desi expertiza tehnica a podurilor expira in aprilie 2011, iar podurile sunt in stare critica, similar cu cele de la Cernavoda si Giurgeni, Ministerul Transporturilor nu a catadicsit pana acum sa termine licitatiile in vederea selectiei unui constructor care sa le repare capital si nici nu a demarat pasii necesari lucarilor, precum solicitarea unui plan al lucrarilor la Inspectia in Constructii.

Inactiunea Transporturilor este de neinteles atat timp cat acordul cu BERD expira cat de curand, imprumutul va fi astfel pierdut, iar soferii vor fi obligati sa circule cu 10 km/ora pe poduri. Toate acestea au fost construite cu mult inainte de 1990 si nu au fost niciodata reparate, desi astfel de lucrari trebuie facute la cel mult 20-25 de ani.

Constructorul:„Lucrarea ar trebui sa dureze doi ani. Sunt presiuni sa terminam intr-un an"

Capatul mort al „Autostrazii Soarelui". Indicatoarele de circulatie sunt invelite in saci negri si noi semne de circulatie anunta TIR-istii ca vor fi deviati 40 de km, iar masinile mici vor trebui sa traverseze Cernavoda, fiindca podul peste Dunare a devenit santier. Circulat pana mai deunazi, podul e o ruina. Betonul pilelor care sustin podul s-a macinat pana la armatura, jgheaburile de colectare a apei pluviale sunt atat de macinate de rugina, incat din ele au ramas mai mult gauri decat tabla, balustradele de protectie a masinilor si pietonilor sunt „coapte" pentru Remat. Asfaltul e cioburi, ca dupa un cataclism major. Doar o duzina de oameni lucreaza, impreuna cu un buldoexcavator si un camion, insa deja s-a decopertat 15% din pod. In urmatoarele luni din podul rutier peste Dunare n-or sa mai ramana decat pilonii de sustinere si acestia urmand sa fie ranforsati, acolo unde betonul e prea macinat de ani si intemperii.

Dintr-o baraca modesta si neincalzita de la piciorul podului, inginerul Mantu Adrian de la compania Arcada SA, vede la orizont o lucrare de arta: „Podul asta nu permite o sarcina utila foarte mare din cauza ca greutatea lui proprie e imensa, grinzile fiind din beton. Atunci le inlocuim cu grinzi metalice care-s de doua ori mai usoare si atunci poate sa suporte un trafic de doua ori mai mare. Grinzile vor fi dintr-un otel special, care rezista la temperaturi inalte, fabricat in Luxemburg. Insa vom ranforsa si pilonii acolo, ca e nevoie". Pentru moment nimeni nu stie cat va dura santierul: „De-abia azi am luat amplasamentul in primire. Utilajele, dormitoarele si bucatariile muncitorilor sunt inca pe drum, dar cam intr-o saptamana o sa avem un grafic cu evolutia lucrarilor. Teoretic, lucrarea trebuie sa dureze 2 ani, noi incercam, ca sunt si presiuni de la autoritati, sa terminam intr-un an, chiar mai putin si speram ca la anul sa se poata circula din nou pe acest pod spre mare, dar retineti ca nu suntem Arabella si totul trebuie facut la pas. Prin grinzile astea trec cabluri de la Romtelecom, Orange, sunt semnalizarile de la navigatie. In plus, calea ferata care are o gramada de fire si noi trebuie sa le identificam ca sa nu le rupem, e fibra optica pentru comunicatiile intre Bucuresti si Constanta. Nu putem sa ne grabim. Eu pot sa bag macaraua asta mare si imediat le-am dat jos, dar le rupem si dam toate comunicatiile peste cap".

Afara, sub sfichiuiala curentilor reci de aer care sufla deasupra sloiurilor de pe Dunare, muncitorii care sparg asfaltul cu picamerul le ureaza soferilor care calatoresc spre litoral si invers nitica rabdare: „Ho!, Ho! De-abia a inceput. Chiar azi a fost o comisie de la Guvern si de la UE pe aici". Pana la finalizarea lucrarilor traficul de TIR-uri e deviat cu un ocolis de 40 de kilometri, iar cel de autoturisme prin centrul orasului Cernavoda si pe langa gardul centralei nuclearelectrice (deviere mai lunga cu doar 500 metri). romanialibera.ro