Un sofer profesionist obosit echivaleaza cu o bomba pe strada!

mihai anitei

Cele mai multe dintre accidentele de circulatie sunt cauzate de soferii amatori, sustine prof. dr. Mihai Anitei, presedintele Colegiului Psihologilor (COPSI) din Romania. Foarte periculosi la volan se dovedesc a fi barbatii foarte tineri, dar si nevestele obligate de sotii lor, iubitori de bautura, sa devina soferite (scolite) la nevoie.
Seful psihologilor din Romania atrage atentia asupra necesitatii ca instructorii auto sa aiba pregatire psihologica. Totodata, presedintele COPSI puncteaza rolul important al evaluarilor profesioniste si accentueaza necesitatea unei colaborari cat mai stranse intre institutia pe care o conduce si Ministerul Transporturilor.

Care sunt standardele ce  trebuie sa fie respectate de catre psihologii din transporturi?
Aceste standarde sunt prevazute in normele aprobate de Colegiul Psihologilor din Romania (COPSI). Pentru fiecare specialitate, normele prevad o serie de criterii, nu numai standarde. Totodata, sunt prevazute si reguli de bune practici, pe care psihologii trebuie sa le respecte.
Sigur, asta nu inseamna ca toti psihologii din Romania care lucreaza in sfera transporturilor trebuie sa evalueze in acelasi fel. Nici nu se pune problema unei astfel de standardizari, care sa fie dusa pana in panzele albe, dar, in  principiu, toti psihologii din zona aceasta trebuie sa aiba in vedere un anumit procedeu de examinare. De exemplu, una inseamna sofer amator, alta inseamna sofer profesionist, una inseamna examen initial, alta inseamna examen periodic. In raport cu fiecare dintre aceste situatii, psihologul trebuie sa-si adapteze programul de evaluare si sa incerce sa ofere un raspuns cat mai adecvat, in acord cu cerintele beneficiarului.

Evidenta activitatii profesionale

Este celebru cazul avizelor psihologice si al falsificarii acestora. Cum reglementeaza COPSI eliberarea de avize psihologice?
Fata de problema aceasta trebuie sa luam atitudine. In cazul de care vorbiti, avizele erau false si pentru evaluarea medicala, si pentru cea psihologica. Asadar, era un soi de mafie care se ocupa de asa ceva si in care sigur au fost implicati instructori, medici si chiar si psihologi.
Colegiul are in vedere si acest tip de erori grave. De aceea,  am hotarat sa avem o evidenta a activitatii profesionale, precum si a actelor si deciziilor COPSI. Asta presupune o evidenta riguroasa a tuturor examinarilor in registre ale cabinetelor de psihologie. Aceste registre sunt de trei tipuri. Important este ca in unul dintre ele sunt rubrici clare in care se trece numele candidatului, al persoanei evaluate, toate elementele necesare, inclusiv o marca de la timbrul profesional.

Timbrele care aduc calitate

De ce au fost introduse timbrele profesionale?
Timbrele profesionale au fost introduse in 2013 si se vor aplica pe toate avizele psihologice eliberate de cabinetele de psihologie. S-a plecat de la ideea ca trebuie sa protejam profesia de psiholog. Vrem sa protejam practicarea acestei activitati de catre psihologi care au cabinetul lor propriu sau societate profesionala civila, si nu de catre psihologi angajati  la policlinici cu plata si unde se realizau evaluari psihologice  pe banda rulanta in conditii precare.
Toata aceasta concurenta neloiala pe care o promovau clinicile cu plata se solda, practic, cu disparitia, inchiderea multor cabinete psihologice si cu psihologi care au investit mult si au ramas pe drumuri.
Acum insa orice aviz psihologic trebuie sa fie insotit de timbru profesional. Aceste timbre se livreaza in conditii de securitate numai prin COPSI si ajung doar la psihologii care intrunesc toate conditiile din punct de vedere profesional, organizatoric pentru a realiza evaluari corespunzatoare.
Suntem convinsi ca, in felul acesta, va creste si calitatea serviciilor, pentru ca nu poti sa iei mai multe timbre decat regimul de munca stabilit. Asta inseamna ca nu se poate face decat un subiect, o persoana examinata/ora; intr-o zi de munca poti sa folosesti maximum opt timbre. Nu se mai pot face evaluari pe banda rulanta! Sigur, vor creste si preturile. Insa nu incanta pe nimeni niste psihologi saraci care fac activitate de dumping la un nivel calitativ absolut nepotrivit. Suntem convinsi ca in felul acesta va creste calitatea serviciilor si ca, sigur, esecurile vor fi mult mai putine.

 

Totul pentru educatia soferilor

In ceea ce priveste incidenta accidentelor in trafic, care sunt principalii factori psihologici care conduc la aceste evenimente si cum ii putem controla?
Dincolo de factorii care sunt obiectivi – si ii cunoastem cu totii mai ales cand este vorba de traficul rutier din tara noastra, sunt si factorii umani, care tin de insusirea cunostintelor, de aplicarea regulilor de circulatie.
Foarte mult accidente de circulatie sunt cauzate de necunoasterea regulilor si de proasta aplicare a regulilor de circulatie. Sau a ignorarii acestora. Nu se poate spune ca oamenii nu stiu reguli elementare, insa le ignora cu buna-stiinta. Le incalca, si asta duce la accidente. De aceea este necesar sa se faca mult mai mult pentru educatia soferilor, indiferent de ce fel sunt. Sigur ca, daca este vorba despre soferi profesionisti, fiecare institutie este datoare sa faca pregatire continua pentru cunoasterea buna a regulilor de circulatie, dar si pentru respectarea regimului de lucru.
Un sofer profesionist care este fortat sa lucreze mult peste program, la nivel de 12, 14 sau chiar 16 ore, este o bomba pe strada, pentru ca poate adormi, poate sa comita erori foarte grave. Deci iata ca poate sa fie o cauza subiectiva, dar care sa nu apartina soferilor, ci managerilor care ii obliga, sau, ma rog, cred ca pot sa scoata bani mai multi in felul acesta.

Aici vorbim despre importanta respectarii timpilor de odihna...
A timpilor de odihna, dar si a unei organizari a activitatii in cursele soferilor profesionisti: felul cum se organizeaza schimburile, cum se organizeaza rutele, distantele, punctele de odihna. Asta nu vin eu sa-i invat, pentru ca managerii le stiu foarte bine, dar trebuie sa le aplice, nu?

Drama nevestelor cu soti iubitori de bautura

Dar in ceea ce priveste soferii amatori, care sunt principalii factori de comitere a unor accidente?
Aici problema este mai serioasa, pentru ca, in mod sigur, cele mai multe dintre accidentele de circulatie sunt cauzate de soferii amatori. Asta si pentru ca este vorba fie de necunoastere, dar cel mai frecvent de o ignorare a regulilor de circulatie. Apar manifestarile de agresivitate in trafic care sunt cauzate de aglomeratie, de conditiile dificile, de starea de presiune. In general, persoanele tinere, mai ales barbatii, sunt predispuse la o conduita mai agresiva. Pe de alta parte, si persoanele mai varstnice, de peste 60 de ani, pot comite accidente. Din cauza pierderii acuitatii senzoriale ori a altor functii, sau a faptului ca sunt sub tratament pentru diverse afectiuni, le este afectata capacitatea de conducere. Este adevarat ca la persoanele varstnice se compenseaza prin prudenta.
Insa mai este un factor de risc foarte interesant pe care l-as semnala: multe persoane, in familii, isi obliga sotiile sa-si ia carnet de conducere. Este vorba despre persoane care deja au trecut de o anumita varsta, nu sunt doamne tinere, ci dimpotriva, mai in varsta. Sunt obligate adeseori de catre sotii lor, care au probleme cu alcoolul si care considera ca sotia trebuie sa fie cea care ii poate salva. Si asa apar situatii dramatice, pentru ca aceste doamne mai in varsta sunt presate extraordinar de mult sa participe la scoala, sa-si ia carnetul. Iar motivatia lor este precara. Pur si simplu nu-si doresc si, ca atare, sunt in acelasi timp un pericol foarte mare pe sosele, daca incep sa circule.
Una peste alta, sunt foarte multe cauze care stau la baza comiterii accidentelor, am enumerat doar cateva. Dar, atentie, pentru soferii amatori cred ca trebuie sa se instituie neaparat o forma de pregatire profesionala continua: traininguri, cursuri.

Cat de importanta este evaluarea angajatilor din transporturi?
Orice organizatie de transport este ca si o alta organizatie, unde sunt avute in vedere mai ales aspectele care tin de relationare interpersonala, de capacitate de control, de autocontrol, de adaptare, de rezistenta la stres. In conditiile in care este un regim de lucru foarte incarcat, solicitarile sunt foarte mari si cu celebrele efecte de burnout sau workaholism sau mobbing la locul de munca.
Repet, cand este vorba de sistemul de organizatii in transporturi, atunci se aplica aceleasi probleme, aceleasi rigori, reguli si norme specifice oricarei alte organizatii. Sigur, unii pot sa spuna: „Dom’le, noi, in transporturi”,  „Noi, la calea ferata”. Fireste, nivelul de asumare de risc al deciziilor sau anumite specificitati ale programului pot sa difere fata de o organizatie obisnuita.

Psiholog extern pentru evaluare

Cum se pot preveni accidentele rutiere comise de catre soferii profesionisti utilizand o metoda de evaluare periodica? Aceasta ar trebui realizata in organizatie de catre un angajat din HR sau este mai eficient sa se apeleze la un psiholog extern?
Soferii profesionisti sunt evaluati in momentul in care incep o formare profesionala si au, prin lege, evaluari periodice. Este de dorit ca societatile de transport sa apeleze la cabinetele de psihologie atunci cand au de facut evaluari psihologice. Nu este justificat si nici nu este bine sa ai un psiholog intern care sa faca evaluarile, pentru ca apare un conflict de interese: nu poate sa-si evalueze intr-o maniera corecta propriii colegi. Este normal, firesc, ca intreprinderea respectiva de transporturi sa angajeze relatii contractuale cu cabinete psihologice de pe piata libera; pot sa gaseasca psihologi in Registrul Psihologilor din Romania – se regaseste pe site-ul COPSI si pot sa-si aleaga pe cine doresc.

Responsabilitatea uriasa a angajatorilor din transporturi

In general, credeti ca angajatorii evalueaza intr-un mod superficial abilitatea soferului de a conduce?
Nu-mi pot imagina ca un angajator este atat de iresponsabil. Nu te poti juca cu lucrurile astea. Pe de alta parte, sunt si mijloace de control in institutii care verifica, apoi sunt si controale pe care le realizeaza Politia si nu prea iti convine sa-ti gaseasca soferul si masina, camionul, sau ce-o fi fost, in neregula.
Deci, aici responsabilitatea angajatorului este foarte mare in ceea ce priveste intretinerea mijloacelor de transport la niveluri corecte si bune. Totodata, soferii trebuie sa fie testati periodic si evaluati. Angajatorul trebuie sa asigure conditii normale de lucru, pentru ca soferii sa munceasca fara a-si asuma riscuri inutile.

„Ministerul Transporturilor sa se ocupe de transporturi!”

In prezent, care este colaborarea intre COPSI si Ministerul Transporturilor?
Colaborarea a fost si este sinuoasa, uneori mai buna, alteori mai proasta, dar per ansamblu – proasta. O vreme, in anii de dinainte de 1989, prin traditie, Ministerul Transporturilor coordona toata activitatea de evaluare psihologica si medicala prin Directia Medicala a Ministerul Transporturilor. Dupa 1990, lucrurile s-au schimbat, profesia de psiholog a devenit o profesie liberala, cu o organizare autonoma. Dar la Ministerul Transporturilor nu s-au schimbat deloc nici mentalitatile, nici optica, astfel incat Directia Medicala s-a considerat in permanenta un fel de autoritate de necontestat.
Nimeni nu contesta rolul Ministerului Transporturilor atunci cand trebuie sa se asigure ca pentru siguranta circulatiei sunt intrunite o serie de conditii, dar faptul ca se intervine intr-o maniera abuziva, cu cerinte total abuzive, mai grav se si cer bani, se da un soi de zeciuiala pentru activitatile medicale si psihologice, este deja foarte grav. In momentul de fata, practic, in conditiile in care am introdus reglementarea prin timbrele profesionale si evidenta profesionala, Ministerul Transporturilor va trebui sa tina seama de acest lucru, ceea ce va conduce la modificari serioase in ceea ce priveste rapoartele pe care le are celebra Directie Medicala din minister, cu laboratoarele, cu cabinetele medicale si psihologice.
Ministerul Transporturilor a realizat anul acesta o descentralizare si a renuntat la cele mai multe dintre spitale – au mai ramas doar cateva – pentru ca era o activitate total ineficienta si era incarcat bugetul Ministerului Transporturilor, in conditiile in care spitalele trebuie sa fie ale tuturor oamenilor, nu trebuie sa fie spitale pentru ceferisti. Este aberant, nu se mai practica asa ceva. Adica e un sistem de asistenta medicala  a salariatilor care, de fapt, este asistenta medicala generalizata sustinuta din banii ministerului.
In aceste conditii, clar ar trebui sa se schimbe si optica. Eu pornesc de la ideea ca Ministerul Transporturilor ar trebui sa fie scutit de orice institutie medicala si sa-si vada de ceea ce are de facut, adica de transporturi. Institutiile medicale, spitalele, policlinicile, sa fie gestionate de catre Ministerul Sanatatii, care se ocupa cu sanatatea publica a populatiei. Laboratoarele de psihologie sa fie lasate, normal, in gestiunea COPSI, si sigur ca pe baze contractuale, prin care sa se respecte niste reguli, niste norme, Ministerul Transporturilor poate sa se asigure ca sunt intrunite anumite cerinte privitoare la siguranta circulatiei.

 

Un instructor auto nu doar conduce

Care sunt masurile pe care COPSI le poate elabora, implementa pentru a imbunatati domeniul transporturilor (cursuri, evaluari, propuneri de modificare de lege)?
Inca de la formarea specialistilor in transporturi, acestia ar fi bine sa dobandeasca o serie de cunostinte de psihologie strict necesare, care sa se predea la facultatile de Transporturi.
Dar exista o problema extrem de grava si netratata serios pana acum: este vorba despre instructorii de la scolile de soferi. Ei sunt profesori, dar sunt profesori cu o pregatire psihologica inexistenta! Nu fac niciun fel de cursuri, desi acesti instructori ar trebui sa dispuna de o pregatire psihologica si pedagogica pentru ca ei predau arta condusului masinii. Unii nu se pricep deloc, altii sunt total contraindicati pentru asa ceva! Au comportamente de tot soiul si nu reusesc sa transmita ceea ce trebuie si cum trebuie. Aceasta este intr-adevar o problema foarte serioasa si ar trebui ca instructorii de scoala sa faca o scolarizare speciala. Nu devii instructor pentru ca stii sa conduci! Un instructor este toata ziua in masina cu un om alaturi, trebuie sa stie sa relationeze, sa se comporte. Din pacate, foarte multi nu stiu.

Nici taximetristii nu stau mai bine la capitolul asta…
Soferii de taxi constituie o problema majora, mai ales in marile aglomeratii si mai ales in Bucuresti. Sunt extrem de multe persoane care practica taximetria, total contraindicate din punctul de vedere al caracterului, personalitatii, cunostintelor, conduitei, comportamentului. Mai grav, te poti trezi intr-o masina cu un pustan venit de undeva din provincie si care iti spune sa-l indrumi prin Bucuresti pentru ca nu stie nimic. Firmele angajeaza oameni fara nicio evaluare, nimic, nimic. In Londra nu poti sa devii taximetrist daca nu faci doi ani de pregatire in care, evident, trebuie sa ajungi sa visezi Londra si apoi sa stii sa te comporti si multe alte lucruri; este o diferenta de la cer la pamant.
In Bucuresti, extrem de multi taximetristi sunt un adevarat pericol public: sunt foarte agresivi, se comporta mitocaneste, mai ales cu femeile. Sunt femei care au dezvoltat atacuri de panica, de spaima si nu mai utilizeaza taxiul. Soferii fumeaza in taxi fara niciun fel de jena, limbajul lor suburban te inspaimanta! Iar astfel de panarame de oameni ajung la Otopeni sau prin alte parti, iau turisti straini si sunt confruntati cu tendinta de a fura; sunt lucruri ingrozitoare care se petrec. Asta pentru ca nimeni nu si-a pus problema cine intra in profesia de taximetrist, ce face si care sunt consecintele.

Exista un plan de masuri realizat  pentru imbunatatirea acestor servicii?

Planul de masuri trebuie sa-l faca Primaria. Vom incerca sa inaintam un plan de masuri de ordin psihologic pentru imbunatatirea prestatiilor de servicii din aceasta zona.

CARTE DE VIZITA

MIHAI ANITEI, presedintele Colegiului Psihologilor

–      Este profesor doctor universitar la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti.

–      Intre anii 1979-1991, a lucrat in cadrul Centrului de Medicina Aeronautica, Laboratorul de Psihologie Aeronautica.

–      In perioada 2007-2008, a infiintat Laboratorul de Psihologia Muncii, Transporturilor si Serviciilor „Petre Pufan” al Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, unde desfasoara, alaturi de studentii sai masteranzi, cercetari psihologice in domeniul transporturilor.

Sofia Ungureanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *