Constanta a devenit si port sarbesc

Promovarea portului isi arata roadele: tranzitul de marfuri sarbesti a crescut cu 374%

Ajunsa la a doua editie, reuniunea menita sa evidentieze atuurile celui mai mare port de la granita estica a UE a prilejuit contabilizarea unor spectaculoase rezultate ale eforturilor depuse pentru promovarea portului in Europa Centrala si de Est. Astfel, in primele opt luni ale acestui an, in ciuda climatului economic dificil, tranzitul de marfuri avand ca origine sau destinatie Serbia si derulat prin Constanta a crescut cu 374% fata de aceeasi perioada a anului trecut, ajungand la 1,5 milioane de tone. Faptul ca principalul port al Romaniei a devenit un important punct nodal pentru schimburile comerciale ale Serbiei este ilustrat si de ponderea de 18% ce revine mafurilor sarbesti in totalul tranzitului derulat prin Constanta.

In acelasi ton cu cifrele ce descriu fluxurile de marfuri, se inscrie si interesul oamenilor de afaceri pentru un eveniment precum cel organizat de administratia portuara: Ziua portului Constanta la Belgrad a atras peste 150 de participanti din Romania, Serbia, Croatia si Bosnia. Lor li s-au adresat reprezentantii Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, ai Administratiei Portuare si ai unor importante companii private care activeaza in portul Constanta sau pot facilita tranzitul de marfuri intre Romania si Serbia.

Ioan Balan, directorul general al CN APM Constanta, a prezentat principalele avantaje competitive ale portului, subliniind existenta serviciilor de linie intre Asia si Constanta, care fac posibila o durata de livrare mult mai scurta decat prin alte porturi din Uniunea Europeana, mai ales daca se valorifica oportunitatea de a livra marfurile in amonte pe Dunare.

Seful Administratiei Portuare a prezentat si principalele investitii ce au ca scop imbunatatirea conditiilor de operare pentru companiile care activeaza in Constanta, stadiul lor de derulare si costurile acestora. Bineinteles, cele mai multe detalii au facut referire la cele trei proiecte derulate de CN APM Constanta cu fonduri europene: extinderea digului de larg cu 1.050 m, dezvoltarea capacitatii feroviare in zona fluvio-maritima si construirea unui pod rutier peste canalul Dunare – Marea Neagra chiar in incinta portului.

„Vizita presedintelui Serbiei, Boris Tadici, in portul Constanta a dat un semnal in plus mediului de afaceri din Serbia despre potentialul portului si oportunitatile sale de afaceri. Colaborarea noastra poate fi insa si mai stransa, cu scopul comun de a creste traficul de marfuri intre cele doua tari“, a declarat Ioan Balan, asigurandu-i pe actualii si viitorii parteneri din Serbia ca afacerile lor sunt binevenite in Constanta.

Marin Anton, secretar de stat in Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a prezentat apoi prioritatile autoritatilor romane in directia dezvoltarii traficului pe caile navigabile interioare, concretizate prin eforturile menite sa asigure adancimile minime de navigatie de 2,5 metri pe Dunare indiferent de anotimp, lucrarile de consolidare a malurilor canalului Dunare – Marea Neagra si cresterea eficientei si sigurantei transporturilor prin dezvoltarea serviciilor de informare fluviala River Information Services.

Sinisa Bubnjevic, responsabilul cu dezvoltarea transporturilor al consiliului local Novi Sad a punctat de asemenea importanta Dunarii ca axa de legatura intre Serbia si Romania si a anuntat ca autoritatile din regiunea Voivodina au semnat un protocol cu parteneri chinezi, context in care portul Constanta poate juca un rol foarte important in tranzitul de marfuri catre si dinspre Serbia.

 

Eforturile autoritatilor, dublate de investitii private

Dincolo de proiectele prezentate de autoritati, evenimentul a prilejuit si prezentarea unor insemnate investitii ce au ca scop extinderea capacitatilor de operare din Constanta, unele dintre acestea derulate chiar de companii din Serbia.

Irina Oprea, Financial Manager in cadrul Comvex, operatorul celui mai mare terminal pentru marfuri solide in vrac din Constanta, a prezentat ambitiosul proiect de extindere a capacitatii de operare la peste 40 de milioane de tone, mizand pe atragerea de clienti industriali de talie mare, cu importante fluxuri de materii prime.

Capacitatile de operare pentru produse agricole au tinut capul de afis, luand in considerare faptul ca acest tip de marfuri insumeaza 700.000 de tone din totalul de 1,5 milioane cat reprezinta tranzitul sarbesc prin Constanta. Astfel, Catalin Trandafir, General Manager al United Shipping Agencies, a anuntat iminenta operarii la capacitate maxima a unui siloz de 207.500 de tone in Constanta, iar Djordje Krkljus, General Manager al Silotrans (companie controlata de grupul cipriot East Point Holdings, ce are la baza capital sarbesc) a descris proiectul ce se va concretiza prin inaugurarea unui nou terminal pentru produse agricole, localizat in zona sudica a portului si operat de subsidiara Soya Plus, cu o capacitate de 70.000 de tone pentru soia si 80.000 de tone pentru cereale.

 

Potential urias de crestere a traficului

Pe langa exemplele concrete de investitii derulate in Constanta ce pot fi utilizate pentru tranzitul de marfuri catre si dinspre Serbia, exista numeroase alte oportunitati de cooperare, in special legate de traficul de marfuri containerizate.

Asteptarile legate de tranzitul containerelor cu destinatia Serbia se explica prin faptul ca, dupa o perioada in care terminalele constantene de containere s-au axat pe tranzitul in bazinul Marii Negre, se contureaza o reorientare strategica cu un accent sporit pe deservirea bazinului Dunarii. Astfel, Rado Antolovic, General Manager al Constantza South Container Terminal, a precizat ca noua strategie a celui mai mare terminal de containere din Constanta vizeaza pietele din Europa Centrala si de Est, inclusiv Serbia. In acest context, facilitatile logistice precum cele prezentate de Isabela Dinu, Director Marketing si Comunicare in cadrul Sea Container Group, capata o importanta sporita. Insa, date fiind standardele inalte indeplinite de Blue Warehouse, centrul logistic dezvoltat in Agigea de Sea Container Group, acesta poate fi utilizat nu doar pentru tranzitul de marfuri containerizate, ci chiar si pentru alte categorii de marfuri.

Pe de alta parte, traficul de marfuri containerizate intre Constanta si Serbia are deja un istoric de succes, dat fiind ca un serviciu de linie pe Dunare este deja operat intre portul romanesc si Belgrad, in cadrul unui parteneriat intre Agent Plus (Serbia) si BRP (Bulgaria). Succesul acestui serviciu de linie este ilustrat de dublarea traficului de la an la an (3.216 de TEU in 2007, fata de 1.707 de TEU in 2006) si a determinat conducerea Agent Plus sa infiinteze o reprezentanta in portul Constanta, a carei deschidere este programata luna viitoare, potrivit informatiilor furnizate de companie in cadrul evenimentului de promovare a portului. Zoran Netkovic, General Manager al Agent Plus, a precizat ca biroul din Constanta va permite atragerea de noi fluxuri de marfa pentru serviciul de linie Constanta-Belgrad ceea ce va permite prelungirea acestei rute pana la Novi Sad, in viitorul foarte apropiat, iar intr-o perspectiva mai indepartata chiar pana la Vukovar si Budapesta.

Alaturi de transportul fluvial, exista interes si pentru dezvoltarea transportului pe calea ferata intre Romania si Serbia, un exemplu fiind anuntul Grampet referitor la intentia de a intra pe piata de transport feroviar din Serbia. Astfel, potrivit lui Alexandru Farcas, Vicepresedinte al Grampet, compania Grup Feroviar Roman ar urma sa devina primul operator feroviar privat certificat de autoritatile de la Belgrad, de indata ce va intra in vigoare legislatia privind liberalizarea pietei feroviare din Serbia.       

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *