- uncategorized
„Nu poti sa platesti si pensii de lux si sa faci si centuri ocolitoare si autostrazi si sa ai si spitale performante si scoli bine dotate. Nu se pot face aceste lucruri deodata. Iar ceea ce s-a intamplat pana acum in Romania ne-a demonstrat ca, accentul fiind pus pe privilegii, am ra- mas in urma foarte mult cu aloca- tiile necesare pentru modernizarea infrastructurii“, a subliniat Boc, adaugand ca preocuparea de baza a Guvernului in acest moment este „de a realiza o buna colectare a ceea ce avem, pentru ca evaziunea fiscala din nefericire este inca foarte mare“.
Strategie pentru infrastructurs
Premierul a vorbit, recent, la Timisoara, despre o strategie privind aplicarea normativelor de cost pentru lucrarile de infrastructura. Strategia este coordonata de Ministerul Dezvoltarii Regionale si ar trebui sa fie gata la inceputul acestei luni. „Ceea ce avem in momentul de fata nu este eficient. Din nefericire, ne pune in foarte multe situatii extrem de delicate, din perspectiva calitatii lucrarilor, a achizitiilor publice si a faptului ca se fac lucrari proaste in aceasta tara. Ne uitam la lucrari de infrastructura si vedem ca la un an dupa ce se finalizeaza sunt ca dupa bombardament.
Aici trebuie intervenit foarte clar cu sanctiuni drastice prin executia garant iilor de buna executie si mai ales prin eliminarea de la licitatiile viitoare a firmelor care presteaza lucrari proaste, iar acest lucru se va face pe baza cadrului legal care va intra in vigoare“, a spus premierul. In opinia lui Boc, important este sa existe si vointa din partea autoritat ilor contractante de a constata aceste nereguli, referindu-se la autoritatile nationale care au in competenta lucrari de infrastructura si care trebuie sa fie mult mai drastice in aprecierea calitatii lucra- rilor. De asemenea, trebuie sa dispara si complicitatea intre constructor, consultant, diriginte de santier si laboratoarele de testare a calita- tii.
„Aici, un ritm mult mai eficient, inclusiv cu schimbatul oamenilor care nu isi fac datoria, va conduce la o calitate mult mai buna a lucra- rilor. Este clar ca actualul sistem are probleme, este clar ca unii profita de posibilitatea majorarii prin acte aditionale, inclusiv cu preturi de dumping la licitatie, ca ulterior sa poata obtine prin acte aditionale un alt pret la contract“, a explicat Boc. Acesta a mai declarat ca as- teapta un raport realizat de comisia care lucreaza la evaluarea standardelor de cost in materie de domeniul infrastructurii.
Infrastructura = boals cronics
De cealalta parte, lipsa fondurilor alocate infrastructurii cronicizeaza efectele crizei economice, sustin specialistii. „Este nevoie de mai pu- tina politica si o mai stransa colaborare public-privata pentru a se sustine dezvoltarea viitoare a infrastructurii“, spun respondentii intervievat i in cadrul unui studiu privind infrastructura, comandat de compania de consultanta KPMG. Sondajul KPMG prezinta opiniile unui numar de 392 reprezentanti din sectorul public in functii executive din intreaga lume, implicati in politica, achizitia sau dezvoltarea in domeniul infrastructurii, intervievat i in noiembrie si decembrie 2009.
Studiul este cel de-al treilea dintr-o serie de sondaje la nivel global cu privire la infrastructura, realizate in ultimele 12 luni de KPMG International in cooperare cu The Economist Intelligence Unit (EIU). Primul a fost un sondaj in randul liderilor executivi din mediul de afaceri, realizat in ianuarie 2009, iar cel de-al doilea a avut drept participant i pe furnizorii de servicii din infrastructura, in august 2009.
In cadrul sondajului, 56% din respondenti au spus ca lipsa fondurilor ramane cel mai mare obstacol in calea dezvoltarii infrastructurii. Studiul KPMG a evidentiat ca reprezentantii sectorului public din intreaga lume sunt de acord cu furnizorii privati de bunuri, lucrari si servicii in domeniul infrastructurii si cu mediul de afaceri, insa eficienta guvernului si finantarea sunt principalele probleme ce trebuie rezolvate pentru realizarea proiectelor de infrastructura.
Eficienta aparatului birocratic, puss la indoials
Dintre reprezentantii sectorului public intervievati de KPMG, 81% sunt de parere ca eficienta guvernului reprezinta o bariera serioasa impotriva realizarii proiectelor de infrastructura. Aceasta opinie a fost impa rtasita si de 68% dintre directorii executivi ai companiilor participante la sondaj si 69% din furnizorii de servicii de infrastructura din sectorul privat. Totodata, jumatate dintre respondent i au indicat procesul lent de obtinere a aprobarilor necesare pentru pachetul de stimulente ca fiind cel mai serios obstacol in calea utilizarii rapide si eficiente a fondurilor destinate infrastructurii.
Dupa nevoia de finantare suplimentara, politizarea (33%) si lipsa nevoii de urgentare (21%) au fost mentionate ca fiind cele mai serioase impedimente impotriva proiectelor de infrastructura. Totodata, exprimand aceeasi opinie ca si furnizorii de infrastructura din sectorul privat, 58% din reprezentantii sectorului public siau exprimat ingrijorarea ca mediul politic este o piedica in calea realiza rii proiectelor de infrastructura. „In Romania, infrastructura inadecvata constituie o problema.
Numeros i investitori si asociatii de afaceri au subliniat ca acesta constituie un adevarat impediment in calea investitiilor, si prin urmare, un obstacol in calea unei dezvoltari economice sustinute. Reteaua de transport este doar un exemplu – Romania continua sa aiba un numar mic de kilometri de autostrada si pentru a traversa tara esti nevoit sa circuli pe drumuri cu doua benzi, periculoase si cu deficiente de calitate. Traficul feroviar se desfas oara lent si nu te poti baza intotdeauna pe acesta. Infrastructura Romaniei este ramasa in urma nu numai fata de Europa Occidentala, dar si fata de celelalte tari din Europa Centrala si de Est, cum ar fi Croatia si Ungaria“, a subliniat Bowman.
Prioritate pe termen scurt dar si pentru urmstorii 15 ani
Comunitatea de afaceri a recomandat guvernului in ultimii 15 ani sa se concentreze asupra decalajelor din infrastructura care constituie o prioritate urgenta, in special in conditiile in care aceasta situatie a generat rezerve pentru multi investitori straini potential interesati de Romania, iar pentru cei deja prezent i – dificultati enorme, nenuma- rate pierderi comerciale si minusuri la capitolul competitivitate. „Nu numai ca o infrastructura imbunatatita atrage investitii care la randul lor genereaza locuri de munca si venituri fiscale, dar este un fapt recunoscut ca activitatea in infrastructura poate reprezenta un stimul economic daca este gestionata corect. In aceasta privinta, se pare ca Romania se confrunta cu intarzieri insurmontabile“, au mai precizat analistii KPMG.
Prioritara pe termen scurt este atragerea fondurilor europene, care pot constitui surse gratuite de sporire a sprijinului acordat sectorului privat al economiei in vederea iesirii din recesiune. „Exista in prezent sume semnificative disponibile din fondurile europene pentru finantarea proiectelor de infrastructura, prezentand o oportunitate istorica pentru modernizarea tarii. Aceste investitii nu numai ca ar asigura Romaniei infrastructura de care are nevoie in secolul XXI, dar, pe termen scurt, ar contribui la iesirea din recesiune prin crearea unor locuri de munca si impulsionarea sectorului constructiilor.
Accesarea unor astfel de fonduri atrage insa automat o atentie sporita din partea Comisiei Europene si implica transparenta, concurenta loiala, un robust management al proiectelor, eficienta costurilor, standarde inalte de calitate si o performanta ridicata, astfel incat rezultatele finale sa fie durabile, iar banii europeni sa fie cheltuiti pentru binele public“, sustine Daniela Nemoianu, Head of Advisory la KPMG Romania.
Colaborare si transparents
Participantii la sondaj au propus ca posibil mod de solutionare a problemelor infrastructurii o colaborare cit mai eficiecienta intre guverne si sectorul public. Cu toate acestea, reprezentantii sectorului public au recunoscut insa ca exista bariere in calea unei colaborari mai eficiente cu omologii lor din sectorul privat, dintre care cea mai semnificativa este diferenta de cultura intre cele doua sectoare, mentionata de 45% dintre respondenti. „In Romania, cresterea transparent ei proiectelor in infrastructura este esentiala astfel incat publicul sa vada ca banii folositi din contribut iile lor aduc valoare.
De asemenea, este nevoie de mai multe Parteneriate Public – Private (PPPs) pentru proiectele de infrastructura. Pana in prezent numarul PPPs in tara a fost foarte scazut, ceea ce constituie o pierdere, avand in vedere ca proiectele din sectorul public pot beneficia intr-o mare masura de experienta pe care o poate aduce sectorul privat. Societat ile din sectorul privat pot oferi capacitatile lor tehnice si pot, de asemenea, orienta proiectele mai mult asupra nevoilor consumatorilor finali, datorita cunoasterii mediului de afaceri”, a adaugat Bowman.
La intrebarea referitoare la modalitatile de depolitizare a proceselor in infrastructura, solutia principala indicata de respondentii din sectorul public a fost cresterea transparentei in selectarea proiectelor de infrastructura (41%), urmata de imbunatatirea procesului de achizitii prin parteneriate public- private (37%). De asemenea, reprezentantii sectorului public au indicat ca o mai buna formare profesionala in sectorul public (37%), depolitizarea proceselor publice legate de infrastructura (35%) si utilizarea intr-o mai mare masura a parteneriatelor public-private (34%) reprezinta principalele modalitati de optimizare a dezvoltarii infrastructurii
