MTI vrea sa incarce tiruri in vagoanele CFR Marfa

Dintre traseele analizate, a fost selectat in prima faza cel ce leaga Bucurestiul de granita romana-ungara: din gara Progresu, garniturile vor rula in directia Rosiori, Craiova, Filiasi, Targu Jiu, Simeria, cu destinatia finala Glogovat, in apropriere de Arad. „Se pot face trei sau patru curse pe zi“, a declarat Calin Gratian, directorul general al CFR Marfa, operator ce detine un parc de 160 de vagoane speciale pentru transportul Ro-La, „printre cele mai tehnice vagoane din Europa“. Este vorba despre vagoane cu platforma joasa, care pot fi cuplate in asa fel incat sa fie formata o cale de rulare continua, camioanele putand urca la un capat al garniturii. „Garniturile care vor circula pe aceasta ruta vor avea 20-25 de vagoane platforma, plus un vagon cuseta pentru soferi“, a explicat Eusebiu Pistru, secretar de stat in MTI.

Potrivit oficialilor MTI, in garile Progresu si Glogovat exista platforme de incarcare, iar de la granita vestica tirurile pot fi transportate tot pe calea ferata pana la Wels, in Austria. Deja au fost efectuate teste pentru a elimina orice potentiala problema (ultimele verificari au avut loc la sfarsitul lunii trecute), iar in cel mult doua luni noile servicii de transport combinat ar putea deveni operationale.

 

Operatorii rutieri cer sa nu fie constransi sa recurga la serviciul Ro-La

Reactia operatorilor rutieri la anuntul MTI a fost rezervata, intrucat exista temeri ca utilizarea unui serviciu derulat cu ajutorul operatorului feroviar national de marfa va fi „incurajata“ de autoritati prin masuri coercitive.

Un comunicat al Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR) atrage atentia ca astfel de servicii trebuie sa fie bazate pe principii comerciale si in niciun caz pe masuri coercitive administrative. In comunicat se precizeaza ca UNTRR sprijina autoritatile in lansarea de initiative de dezvoltare a transportului combinat si se aminteste o interventie a uniunii adresata ministrului Transporturilor si Infrastructurii la inceputul lui 2009, privind masurile de ameliorare a situatiei firmelor de transport in contextul recesiunii, in care s-a sustinut ca masura pe termen mediu „realizarea unui serviciu Ro-La pe baze comerciale si cu finantare europeana (Marco Polo sau similara), pe ruta Bucuresti-Arad, pentru descongestionarea traficului pana la finalizarea primei autostrazi care sa lege Bucurestiul de autostrazile europene“.

De altfel, UNTRR participa activ la initiative finantate prin programul european Marco Polo, care subventioneaza transferul modal de pe sosea pe calea ferata: alaturi de Hungarokombi (Ungaria) si Okombi (Austria), este partener in proiectul ROMO-NET „Retea de Autostrazi Ro-La in Europa de Est“. ROMO-NET reuneste parteneri din Austria, Belgia, Ungaria si Romania, inclusiv operatori specializati exclusiv in oferirea de servicii de transport combinat, urmarind dezvoltarea relatiilor Ro-La in coridorul Romania-Ungaria-Austria-Germania.

Reprezentantii UNTRR sustin ca Okombi si Hungarokombi sunt pregatite sa coopereze cu operatori feroviari romani pe principii comerciale si sa incerce si obtinerea unor finantari prin Marco Polo, singura lor teama fiind (in)decizia politica.

 

Avantaje si dezavantaje

In principiu, transportul combinat Ro-La contribuie la reducerea cheltuielilor pentru combustibil si autorizatii de circulatie, dar mai ales la reducerea costurilor suportate de operatorii rutieri, prin eliminarea cheltuielilor cu taxele de autostrada. Un alt avantaj fata de transportul rutier il constituie faptul ca soferii se pot odihni in tren, fara a mai fi necesara efectuarea pauzelor obligatorii. De asemenea, daca sunt transportate pe calea ferata, camioanele nu mai trebuie sa se supuna restrictiilor de trafic rutier aplicate la sfarsit de saptamana.

Totusi, nu toate avantajele sunt relevante pentru operatorii romani. Astfel, potrivit UNTRR, problemele majore ale serviciilor Ro-La in general si pentru Romania in special, sunt:

– punctualitatea: daca apar intarzieri intre o ora-doua si 5-10 ore, atunci sistemul devine nefavorabil;

– durata totala a transportului: daca depaseste cu 50%-100% timpul necesar pentru parcurgerea aceleiasi distante pe sosea, devine neinteresant;

– costurile evitate: in Romania se economisesc timp, motorina si nervi, nu neaparat costuri de acces la infrastructura, intrucat acestea din urma sunt relativ mici si nu sunt percepute pe segmente de drum.

„Pentru a deveni o alternativa viabila la transportul rutier, transportul combinat trebuie sa se imbunatateasca semnificativ in numeroase privinte, printre care cele referitoare la pret, frecventa, fiabilitate, capacitate si standardizarea tehnicii de transport“, considera Radu Dinescu, secretarul general al UNTRR.

De altfel, obiectivul declarat al autoritatilor il constituie cautarea unei modalitati de finantare pentru reducerea costurilor serviciilor Ro-La, intrucat momentan se estimeaza ca transportul unui camion pe ruta Bucuresti-Arad ar costa 500 de euro, cu mult peste cheltuielile pe care un operator rutier trebuie sa le suporte pentru a parcurge pe sosea aceeasi distanta, estimate la 300 de euro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *